VIDEO | Scandalul Eurovision a dat naștere unei piese-manifest. „Spunem că suntem frați numai atunci când ne filmăm”. Mesajul dur al Alexandrei Căpitănescu și al lui Satoshi

Redacția SafeNews

Satoshi și Alexandra Căpitănescu au transformat scandalul voturilor de la Eurovision 2026 într-o piesă despre prejudecățile dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului. În noua lor colaborare, intitulată „3 Puncte”, artiștii povestesc experiențe personale trăite la Viena și Chișinău și pun o întrebare incomodă: de ce oamenii care vorbesc aceeași limbă ajung uneori să se judece și să se respingă reciproc?

Piesa a apărut după controversa provocată de punctajul acordat României de juriul Republicii Moldova la Eurovision. În timp ce juriul a oferit doar trei puncte, publicul moldovean a acordat punctajul maxim, de 12 puncte. Diferența a provocat numeroase reacții, inclusiv critici la adresa Teleradio-Moldova.

Cei doi artiști au ales însă să vorbească despre ceea ce consideră o problemă mai profundă decât rezultatul unui concurs muzical.

PUBLICITATE

Satoshi, reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision 2026, relatează în piesă un episod petrecut la Ambasada României din Viena, unde susține că a fost întrebat dacă vorbește limba română.

„Am fost la Viena, la Ambasada României, eu cu Alexandra, Să punem capăt mâniei. O doamnă m-a întrebat: „Vorbești româna?” Mi-a fost greu să țin frâna”.

Prin această experiență, artistul atrage atenția asupra prejudecăților cu care se confruntă uneori cetățenii Republicii Moldova, inclusiv atunci când interacționează cu oameni din România.

La rândul său, Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României la Eurovision, revine asupra scandalului celor trei puncte și vorbește despre reacțiile care au urmat competiției.

„3 puncte, (3 puncte), (3 puncte), 3 puncte… Dar nu contează, nu țin nicio rană Mă doare însă când dispare latura umană Eram la Viena… atmosferă grea Doar că niciuna din echipe vina n-o purta Aceeași voce care cântă și într-o parte și în cealaltă Aplaudată la străini, la noi întruna judecată”.

Artista sugerează astfel că nemulțumirile provocate de votul juriului nu ar trebui îndreptate împotriva interpreților sau a publicului. De altfel, telespectatorii din Republica Moldova au acordat României cele 12 puncte disponibile.

Un alt moment al piesei aduce în discuție folosirea limbii ruse în Republica Moldova. Alexandra povestește o experiență dintr-un magazin din Chișinău, unde spune că i s-a răspuns în rusă, deși persoanele respective discutau între ele în română.

„Am fost la Chișinău, locul meu de suflet La magazin, două doamne vorbeau românește Am cerut un pachet de biscuiți, mi-au răspuns… rusește Dacă iubirea vindecă, de ce ne judecăm? Spune-mi că suntem frați numai atunci când ne filmăm”.

Mesajul celor doi artiști depășește astfel disputa de la Eurovision și ajunge la relația dintre România și Republica Moldova. Ei vorbesc despre identitate, limbă și despre diferența dintre apropierea declarată public și felul în care oamenii se comportă unii cu alții.

Colaborarea apare într-un moment în care subiectul unirii celor două state a revenit în dezbaterea publică. Președinta Maia Sandu a declarat anterior că ar vota în favoarea unirii cu România, dacă ar fi organizat un referendum. La rândul său, președintele român Nicușor Dan a afirmat că România este pregătită pentru un asemenea scenariu, dacă acesta ar avea susținerea cetățenilor Republicii Moldova.

În piesa lor, Satoshi și Alexandra Căpitănescu nu propun însă o soluție politică. Mesajul este îndreptat către oamenii de pe ambele maluri ale Prutului și către felul în care aceștia înțeleg apropierea dintre cele două societăți.

„Trecutul e trecut, vreau să rămână Ce contează, chiar ne separă răul Prut Sau oamenii se îndepărtează? De am fi uniți, nu doar prin vorbe, ci tocmai prin aceleași fapte De-am merge în față împreună, n-am mai sta spate în spate”.

Piesa „3 Puncte” readuce astfel în atenție o întrebare care continuă să provoace discuții în România și Republica Moldova: cât din apropierea dintre cele două maluri ale Prutului se regăsește în relațiile de zi cu zi dintre oameni?