În ultima lună au avut loc trei evenimente care i-au adus mai aproape de marginea prăpastiei pe cei doi presupuşi prieteni, procurorul general Alexandr Stoianoglo şi controversatul afacerist Veaceslav Platon. În cele din urmă, Stoianoglo a fost nevoit să facă şi o cedare în defavoarea lui Platon, despre care experţii din domeniu susţin că a fost făcută de ochii lumii pentru a distrage atenţia de la alte probleme mai grave, cum ar fi presupusa complicitate a lui Stoianoglo în pregătirea Laundromatului rusesc, transmite SafeNews.md cu referire la gazetadechisinau.
În ultimul an, Alexandr Stoianoglo a şocat de mai multe ori opinia publică cu favorurile făcute lui Slava Platon, despre care se spune că i-ar lega o prietenie mai veche, încă înainte ca cei doi să ajungă deputaţi, în vara anului 2009. Este vorba de eliberarea lui Platon, desemnarea neformală a afaceristului în calitate de expert în frauda bancară, eliberarea din închisori a mai multor persoane din anturajul lui Platon, dar şi trecerea cu vederea a unor „şotii” de ale lui Slava, cum ar fi cazul Moldasig.
Care sunt cele trei evenimente care pare să fi afectat într-o oarecare măsură relaţia dintre şeful Procuraturii şi un afacerist? Este vorba despre presupusa implicare a lui Stoianoglo în pregătirea Laundromatului, dezvăluită de preşedinta comisiei parlamentare de profil, solicitarea deputatei Inga Grigoriu privind suspendarea din funcţie a lui Stoianoglo pentru verificarea faptelor expuse într-o anchetă a jurnaliştilor ucraineni, precum şi semnarea de către şeful Procuraturii Generale a unei ordonanţe prin care două clădiri din centrul Capitalei, acaparate de Platon, au revenit în proprietatea omului de afaceri Vladimir Russu.
Stoianoglo şi spălătoria rusească
În 2011, pe când era şef al comisiei parlamentare securitate şi ordine publică, Alexandr Stoianoglo a promovat un amendament la Legea privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, care a făcut posibilă spălarea nestingherită a miliardelor ruseşti prin sistemul bancar moldovenesc. Este vorba de introducerea sintagmei „având efect suspensiv” sau, cum au numit-o mai pe înţelesul tuturor cei de la CNA, „dezactivarea butonului roşu”, adică imposibilitatea de a stopa fluxurile financiare de către responsabilii de la Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Acuzaţiile au fost aduse în cadrul unei conferinţe de presă de către deputata Inga Grigoriu, preşedinta comisiei „Laundromat”.
„Amendamentul a fost introdus la articolul 14 alineatul 12 din Legea nr. 190/2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Acest amendament a permis suspendarea deciziilor de blocare a conturilor pe care veneau transferurile din Federația Rusă, în proporții deosebit de mari. Schema era una destul de simplă. Reprezentanții companiilor implicate în procesul de spălare a banilor înregistrau recursul la Curtea de Apel, apoi prezentau la bancă copia documentului, iar instituția bancară debloca tranzacția”, a explicat Grigoriu în conferinţa de presă.
Astfel, au fost suspendate cel puţin 46 de decizii de blocare a tranzacţiilor suspecte din Federaţia Rusă, aplicate de Serviciul de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.
Potrivit deputatei Grigoriu, iniţiativa ar fi venit chiar din partea unor responsabili de la Serviciul respectiv, iar Stoianoglo a fost cel care a făcut lobby pentru ea.
„Din analiza dosarelor din anul 2011 privind modificările la Legea vizată, în sinteza amendamentelor am descoperit că însăși CCCEC, instituția din care făcea parte atunci Serviciul de prevenire şi combatere a spălării banilor și care ar fi trebuit să combată acest fenomen, neavând drept de inițiativă legislativă, a propus sintagma „având aspect suspensiv”, susținută apoi de comisia parlamentară raportoare prezidată de Alexandr Stoianoglo. În anii 2017-2018, ex-directorul adjunct al CNA (succesorul de drept al CCCEC), Cristina Țărnă, a utilizat în comunicarea publică sintagma „dezactivarea butonului roșu la CNA”, invocând că modificarea în legea vizată a venit la inițiativa unei persoane cu interese în sectorul bancar, consiliată de Mihail Gofman (ofițer al CCCEC, director adjunct al SPCSB). De asemenea, a specificat că amendamentul în cauză a fost activ timp de câțiva ani. Sintagma introdusă abuzuv în 2011 a dispărut în 2014, în urma asumării de răspundere în fața Parlamentului a Guvernului condus de Iurie Leancă”, a precizat Grigoriu.
Amintim că Procuratura Anticorupție a emis, în septembrie 2020, ordonanţe privind scoaterea de sub urmărire penală a judecătorilor învinuiţi pentru complicitate la spălarea de bani în dosarul „Laundromat”.
La finele anului trecut, Alexandr Stoianoglo a declarat într-un interviu pentru postul de televiziune TV 8 că nu există probe în dosarul Laundromat. După ce a fost acuzat de mai mulţi deputaţi că ar muşamaliza dosarul respectiv, în martie anul curent procurorul general a anunţat că dosarul Laundromatului a fost inclus în lista celor prioritare.
Amintim în context că Veaceslav Platon a fost învinuit, neoficial, că ar fi autorul schemei Laundromatului rusesc. Învinuirile au fost respinse de afacerist. Dar nu poate fi neglijat faptul că Platon, Stoianoglo şi Iurie Cheptine au fost singurii deputaţi care în 2010 s-au opus lichidării instanţelor economice, despre care se vorbea că ar fi implicate în diferite scheme de atac raider puse la cale de Platon.
Continuarea materialului îl găsiți pe gazetadechisinau.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
