Bani proveniți din scheme de spălare de bani servesc și în continuare activităților ilicite, inclusiv, coruperea funcționarilor, cât și în fraudarea alegerilor. Despre acesta anunță președintele Comisiei Laundromat, Inga Grigoriu. În acest sens, deputatul a prezentat ți câteva repere din răspunsul BNM la adresarea Comisiei cu privire la băncile din Transnistria și vulnerabilitățile acestora în fața schemelor de spălări de bani.
Oricât de perfect nu ar fi cadrul legal privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, cât și a instituțiilor financiare, totuși, avem deschisă larg o portiță prin care anumite acțiuni din acest domeniu nu pot fi/nu se vor a fi controlate de autoritățile din R. Moldova.
Cu alte cuvinte, condițiile prielnice zâmbesc sarcastic în fața tuturor scrisorilor, demersurilor, adresărilor, activităților furtunoase a reprezentanților statului, iar noi, de pe platforma comisiei parlamentare de anchetă Laundromat, ne-am propus să aflăm nu doar ce s-a întâmplat în anii 2010-2014, dar ce se întâmplă și acum, în prezent. Situația este tristă. Bani proveniți din scheme de spălare de bani servesc și în continuare activităților ilicite, inclusiv, coruperea funcționarilor, cât și în fraudarea alegerilor, susține președintele Comisiei Laundromat, Inga Grigoriu.
În acest sens, Grigoriu vine cu unele repere din răspunsul BNM la adresarea Comisiei cu privire la băncile din Transnistria și vulnerabilitățile acestora în fața schemelor de spălări de bani.
În regiunea transnistreană a Republicii Moldova există unele entități care desfășoară activitate bancară (așa-numitele bănci), însă acestea nu dispun de licențe eliberate de BNM, după cum prevede legislația Republicii Moldova.
Băncile situate în localitățile din stânga Nistrului nu sunt incluse în Registrul central al băncilor conform Legii instituțiilor financiare. Drept urmare, activitatea lor nu este reglementată și supravegheată de Banca Națională a Moldovei, deci, este în afara cadrului legal al țării noastre, astfel, fiind vulnerabile la posibile scheme tenebre de spălare a banilor și finanțare a terorismului.
Deschiderea de către aceste așa-numite bănci a conturilor la alte bănci, inclusiv cele din străinătate și efectuarea operațiunilor valutare prin aceste conturi este o activitate care nu corespunde prevederilor legale.
BNM nu deține informații detaliate despre modalitatea și posibilitățile efective de realizare de către aceste entități a plăților și tranzacțiilor valutare, precum și a modului de implementare de către aceste entități a cerințelor legislației RM privind cunoașterea clienților, activității lor și a standardelor internaționale aferente domeniului prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
În continuare, Grigoriu susține că:
Reieșind din aceste circumstanțe, BNM a atenționat anterior băncile licențiate din Republica Moldova despre necesitatea abținerii de la efectuarea tranzacțiilor/operațiunilor în valută cu a.n. bănci aflate în localitățile din stânga Nistrului și despre necesitatea atenționării partenerilor de afaceri, inclusiv a sistemelor de remitere de bani, despre neefectuarea tranzacțiilor în valută străină în adresa persoanelor situate în localitățile din partea stângă a Nistrului. Totuși, conform informației public-disponibilă, așa-numitele bănci din regiunea transnistreană a Republicii Moldova au relații de corespondență cu unele bănci din Federația Rusă și prin intermediul acestor relații se realizează tranzacții valutare.
Aceste relații de corespondență au fost stabilite în pofida interpelărilor BNM care au fost adresate mai multor bănci centrale și instituții responsabile de supravegherea sistemului financiar, inclusiv din Federația Rusă. Prin intermediul acestor interpelări, BNM a solicitat sistarea și neadmiterea relațiilor de corespondență cu așa numitele bănci situate în localitațile din stânga Nistrului. Motivul invocat de BNM a fost ca așa numitele bănci din stânga Nistrului nu dețin licența BNM pentru efectuarea activității financiare și sunt vulnerabile la posibile scheme tenebre de spălare a banilor și finanțare a terorismului. La momentul de faţă, din informația deținută de BNM, demersurile menţionate au fost respectate de către partenerii străini, cu excepţia Băncii Centrale a Federaţiei Ruse, care a invocat prevederile Memorandumului cu privire la bazele normalizării relaţiilor dintre RM şi Transnistria, semnat la 8 mai 1997 la Moscova, şi ale Protocolului despre recunoașterea reciprocă pe teritoriul RM şi al Transnistriei a documentelor eliberate de organele competente ale părţilor, semnat la 16 mai 2001 la Tiraspol. Documentele în cauză au fost considerate de Banca Centrală a Federaţiei Ruse drept temei pentru recunoaşterea documentelor eliberate de către entităţile din regiunea transnistreană a RM, precum şi pentru justificarea deschiderii conturilor corespondente în băncile din Federaţia Rusă de către aşa-numitele „bănci” din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Suplimentar, este de menționat că, BNM nu are contacte directe cu Tiraspolul, iar pe aspecte ce se referă la competența BNM, comunicarea cu reprezentanții structurilor din Tiraspol se realizează prin intermediul Biroului politici de reintegrare din cadrul Guvernului RM.
Totodată, în contextul procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană și în scopul promovării măsurilor de încredere între ambele maluri ale r. Nistru, BNM, în limita competenței sale, participă în activitatea organelor de lucru instituite la nivel de Guvern, prin intermediul cărora se derulează dialogul cu partea transnistreană pe diverse chestiuni sectoriale.
Astfel, potrivit deputatei Grigoriu, în cadrul ultimelor ședințe ale acestor organe de lucru, care s-au desfășurat în perioada 2018-2020, reprezentanții BNM au informat partea transnistreană despre necesitatea respectării, de către persoanele din regiunea transnistreană, a legislației Republicii Moldova în domeniul financiar-bancar, inclusiv la efectuarea transferurilor în valută străină.
Deci, pârghiile BNM se reduc la informare, a conchis Grigoriu.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
