„Intoleranţa faţă de plăţile informale a crescut în Moldova, dar populaţia şi mediul de afaceri sunt încă reticente în a raporta corupţia”, este una dintre principalele constatări ale evaluării impactului Strategiei naţionale de combatere a corupţiei.
Cercetarea a fost realizată de Centrul de analiză şi cercetare sociologică, politică şi psihologică (CIVIS) la solicitarea PNUD, în cadrul proiectului „Combaterea corupţiei prin consolidarea integrităţii în Republica Moldova”, sprijinit de Ministerul norvegian al Afacerilor Externe.
Impactul Strategiei anticorupţie 2017-2020 a fost evaluat şi monitorizat prin 14 indicatori generali şi 106 indicatori specifici.
Rezultatele au arătat o îmbunătăţire a situaţiei la nivelul a nouă indicatori, o deteriorare la nivelul a patru şi o stagnare la nivelul unuia.
Ponderea respondenţilor care consideră că corupţia nu este o problemă în Moldova a scăzut de la 5% la 4%, iar în cazul agenţilor economici – de la 6% la 3%.
Numărul respondenţilor care au spus că au dat mită în numerar în 2020 a scăzut de la 7,5% la 6%. Ponderea celor care au dat mită sub formă de bunuri a scăzut de la 4,6% la 3,1%. Frecvenţa medie a mitei a scăzut de la 4,9 cazuri pe an la 3,7 cazuri.
Studiul a fost realizat pe baza a trei sondaje la nivel naţional în rândul populaţiei generale, pe un eşantion de 1.109 respondenţi, 504 agenţi economici şi 607 agenţi guvernamentali din administraţia centrală şi locală. Sondajele s-au desfăşurat în 283 de localităţi urbane şi rurale ale Moldovei care au fost alese aleatoriu.