Rata de fertilitate din România este de 1,63 copii per femeie, potrivit datelor CIA publicate în The World Factbook și analizate de Visual Capitalist. Țara se află pe locul 16 între statele occidentale, sub pragul de înlocuire a generațiilor, estimat la 2,1 copii per femeie.
Contactat de Digi24.ro, Costin Ciora, lector universitar la Academia de Studii Economice din București, a explicat că scăderea natalității nu este doar o problemă demografică, ci una cu implicații economice directe asupra pieței muncii, sistemului de pensii și investițiilor.
„În momentul în care ai o natalitate în scădere, înseamnă că vei avea o populație mai mică aflată în vârstă de muncă. Practic, forța de muncă devine mai redusă, iar presiunea pe sistemul de pensii și de sănătate va fi din ce în ce mai mare”, a declarat Ciora.
Potrivit datelor Eurostat, vârsta medie la care femeile din România au primul copil este de 27 de ani, față de 31,8 ani în Italia.
„Pe lângă rata natalității, un indicator foarte interesant este vârsta la care apare primul copil. În vestul Europei, această vârstă este mult mai ridicată. Iar dacă primul copil apare mai târziu, probabilitatea unui al doilea este mult mai mică”, a explicat lectorul universitar.
El a adăugat că întârzierea momentului maternității reduce intervalul pentru un al doilea copil și crește costurile de întreținere, ceea ce descurajează familiile tinere.
Proiecțiile demografice arată că România ar putea avea doar 14 milioane de locuitori în anul 2100, dacă tendințele actuale continuă.
„Înseamnă o forță de muncă tot mai redusă și un procent tot mai mare de persoane în vârstă. Efectul direct este o presiune uriașă asupra sistemului de pensii și de sănătate”, a explicat Ciora, subliniind că efectele economice vor fi graduale, dar de durată.
Fenomenul demografic afectează și competitivitatea economică. Potrivit unui articol citat de lectorul ASE, publicat de FMI, statele cu natalitate scăzută înregistrează în timp o diminuare a productivității și a inovației.
„Inovația apare, în mare parte, prin intermediul tinerilor. Dacă ponderea populației sub 30 de ani scade, vom avea mai puține idei noi, mai puține startup-uri și mai puțin spirit antreprenorial”, a precizat Ciora.
Un studiu al American Economic Journal arată că o creștere de 10% a populației peste 60 de ani duce la o scădere de 5,5% a PIB-ului pe cap de locuitor.
Pentru a inversa tendința, România ar putea urma modelul Poloniei, care oferă facilități fiscale familiilor cu doi copii.
„Guvernul României ar putea susține familiile prin facilități fiscale. Este o modalitate de a stimula direct bugetul de familie, care este deja foarte presat”, a declarat Ciora.
El a subliniat că măsurile financiare trebuie dublate de predictibilitate și stabilitate economică, factori esențiali pentru ca tinerii să aibă încredere să întemeieze familii.
„Motivația principală pentru care multe cupluri amână momentul apariției unui copil ține de incertitudinea economică și de costurile tot mai mari pentru educație, sănătate și traiul zilnic”, a adăugat el.
Ciora a amintit și cazul Lituaniei, unde rata fertilității ar putea ajunge la 0,88 copii per femeie până în 2050: „Este un exemplu care arată ce se poate întâmpla dacă nu se iau măsuri din timp.”
„Facilitățile fiscale pot să ajute, stimulând bugetul de familie care este deja foarte presat. Este un trend îngrijorător, dar și o oportunitate de a regândi politicile publice pentru a sprijini familiile tinere”, a conchis Costin Ciora.