Autoritățile ruse trebuie să sporească numărul de oameni care se identifică drept ruși și care vorbesc limba rusă în părțile din Ucraina anexate ilegal de Rusia după invazia Rusiei din 2022, potrivit unui document semnat de președintele rus Vladimir Putin.
Documentul, publicat marți, cu titlul „Strategia de politică națională a Rusiei până în 2036”, apare ca fiind un decret semnat de Putin și face apel la luarea de măsuri pentru a se asigura că 95% din populația țării se identifică drept rusă până în 2036, scrie Agerpres, preluând Reuters, scrie digi24.ro.
Legăturile îndelungate dintre Rusia și Ucraina, încă dinaintea erei sovietice, s-au tradus prin faptul că unii ucraineni au simpatizat în mod tradițional cu Rusia și majoritatea vorbesc ambele limbi. Dar, de la invazie, orice astfel de simpatie a dispărut, iar sondajele arată că utilizarea limbii ruse a suferit un declin semnificativ.
Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat marți că Kievul este pregătit să facă să avanseze un plan susținut de SUA pentru a pune capăt celui mai letal și mai devastator conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Ucraina este însă precaută că ar putea fi forțată să accepte un acord în mare parte pe baza condițiilor rusești, inclusiv concesii teritoriale.
Putin a lansat invazia asupra Ucrainei în februarie 2022, spunând că scopul este „demilitarizarea și denazificarea” acestei țări și eliberarea vorbitorilor de limbă rusă din est de ceea ce Kremlinul a numit discriminare flagrantă.
În numai șase luni, regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie au fost încorporate ilegal în Rusia, cu toate că Moscova nu are control militar deplin asupra lor, amintește Reuters.
Termen-limită: 2036
Documentul, care urmează să intre în vigoare în ianuarie, prevede că asigurarea controlului asupra regiunilor estice „a creat condiții pentru restabilirea unității teritoriilor istorice ale statului rus”.
Este vital – se arată în document – „să se adopte măsuri suplimentare pentru a consolida identitatea civică rusă în general”, să se consolideze utilizarea limbii ruse și să se acționeze împotriva „eforturilor statelor străine neprietenoase de a destabiliza relațiile interetnice și interconfesionale și de a crea o divizare în societate”.
„Rezultatele implementării acestei strategii vor fi evaluate prin monitorizarea realizării următorilor indicatori țintă până în 2036: nivelul identității civice ruse generale (conștiința de sine civică) – nu mai puțin de 95%”, se arată în decret.
De multă vreme Putin pune la îndoială faptul că identitatea istorică a Ucrainei ar fi distinctă de cea a Rusiei, amintește Reuters.
Și, pe lângă obiecțiile la adresa extinderii NATO spre est începând cu anii 1990, președintele rus a făcut din apărarea vorbitorilor de limbă rusă și reunificarea cu zone considerate istoric rusești un element cheie al „operațiunii militare speciale” a Moscovei în Ucraina, adaugă agenția de presă britanică.
Ucraineana a fost singura limbă de stat în Ucraina de la prăbușirea conducerii sovietice în 1991 și de la obținerea independenței, dar autoritățile de la Kiev neagă orice idee că vorbitorii de limbă rusă au fost supuși discriminării.
Rusia susține că ideologia neonazistă a pătruns în viața publică ucraineană de când o revoltă publică din 2014 l-a forțat pe președintele de la acea vreme, prietenos cu Rusia, să fugă din țară.