Economia Republicii Moldova a pierdut teren timp de trei ani consecutivi, cu o scădere cumulată de 3,4% în perioada 2022–2024, o contracție de 4,6% în primul an de război și o inflație care a urcat până la 30,2%. Abia în 2025 apar primele semne de revenire, cu o creștere de 2% în primele nouă luni. Datele, care arată amploarea șocurilor provocate de războiul din Ucraina asupra economiei naționale, au fost oferite de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru redacția SafeNews.md.
„Economia Republicii Moldova a traversat în perioada 2022–2024 o succesiune de șocuri externe și interne, care au generat fluctuații pronunțate ale activității economice”, au declarat reprezentanții ministerului pentru SafeNews.md.
Primul impact major s-a resimțit în 2022, când criza energetică, inflația accelerată și incertitudinile regionale au redus consumul și investițiile. Agricultura a fost puternic afectată de secetă, iar industria, construcțiile și sectorul imobiliar au intrat pe un trend descendent.
„Produsul Intern Brut s-a contractat cu 4,6%, pe fondul declinului sever al agriculturii, afectate de secetă, și al reducerii activității industriale, imobiliare și de construcții”, au declarat reprezentanții ministerului pentru SafeNews.md.
În 2023, economia a intrat într-o fază de recuperare, dar ritmul a fost modest. Creșterea de 1,2% a fost susținută în principal de revenirea agriculturii, în timp ce industria prelucrătoare, construcțiile și comerțul au rămas sub presiune din cauza costurilor ridicate și a cererii slabe.
„Redresarea a fost susținută aproape integral de revenirea agriculturii, după șocul climatic din anul 2022”, au declarat reprezentanții ministerului pentru SafeNews.md.
Anul 2024 a adus stagnare economică, cu un avans de doar 0,1%. O nouă secetă a redus producția agricolă și exporturile, iar contribuția negativă a exportului net a limitat impactul creșterii consumului și al investițiilor.
„Economia nu a reușit să recupereze pierderile din anii precedenți, PIB-ul cumulând o scădere de 3,4% în perioada 2022–2024”, au declarat reprezentanții ministerului pentru SafeNews.md.
Primele nouă luni ale anului 2025 indică o schimbare de tendință. Creșterea economică de 2% a fost susținută de agricultură, construcții și sectorul energetic, dar și de investiții, care au crescut cu 22,4%. Consumul final a avansat cu 2,9% și rămâne principalul motor al economiei.
„A fost înregistrată creștere în majoritatea activităților economice, în special în agricultură, construcții și energie”, au declarat reprezentanții ministerului pentru SafeNews.md.
Totuși, autoritățile atrag atenția că revenirea este fragilă. Importurile au crescut mult mai rapid decât exporturile, ceea ce a dus la adâncirea deficitului comercial și la limitarea impactului pozitiv al cererii interne.
„Deficitul comercial s-a adâncit, deoarece importurile au crescut mai rapid decât exporturile, limitând impactul pozitiv al cererii interne asupra PIB”, au declarat reprezentanții ministerului pentru SafeNews.md.
În același timp, inflația a scăzut treptat în 2025 și a ajuns la 6,8% în decembrie, pe fondul unei recolte agricole bune și al politicii monetare restrictive.
Măsurile Guvernului pentru reducerea impactului războiului asupra economiei
SafeNews.md a solicitat Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării detalii despre măsurile concrete adoptate de Guvern pentru a reduce impactul economic al războiului din Ucraina și pentru a consolida reziliența economiei.
„Guvernul Republicii Moldova a implementat un set complex de măsuri economice menite să consolideze reziliența țării într-un context regional dificil, acțiunile fiind orientate spre stimularea investițiilor, susținerea mediului de afaceri, accelerarea digitalizării și aprofundarea integrării europene”, au declarat reprezentanții Ministerului pentru SafeNews.md.
Potrivit datelor transmise redacției, investițiile au crescut cu aproximativ 22% în 2025, iar economia ar putea înregistra o creștere anuală de circa 2,7%, peste estimările inițiale. Autoritățile explică această evoluție prin creșterea încrederii mediului de afaceri și prin măsurile de sprijin adoptate în ultimii ani.
Un element central a fost reducerea birocrației.
„Pachetul de reforme adoptat vizează peste 200 de tipuri de activități economice și are drept scop eliminarea barierelor administrative, reducerea costurilor și crearea unui climat mai predictibil pentru antreprenori”, au declarat reprezentanții ministerului pentru SafeNews.md.
Potrivit estimărilor oficiale, aceste măsuri vor aduce economii anuale de aproximativ 264–265 milioane de lei pentru sectorul privat.
Digitalizarea serviciilor publice pentru companii reprezintă un alt pilon al reformelor. Interacțiunea cu statul se mută treptat online, de la înregistrare și raportare fiscală până la obținerea autorizațiilor și utilizarea semnăturii electronice, măsuri care reduc timpul și costurile pentru antreprenori.
În paralel, autoritățile au accelerat alinierea legislației la standardele Uniunii Europene și au prioritizat sectoarele cu potențial de creștere, precum agricultura, construcțiile, tehnologia informației, energia și exporturile.
„Acțiunile reflectă o abordare orientată spre stabilitate, dezvoltare durabilă și integrare europeană, creând premise pentru creștere economică pe termen lung”, au declarat reprezentanții ministerului pentru SafeNews.md.
De asemenea, Legea freelancerilor a fost adoptată pentru a sprijini activitățile independente, a reduce povara fiscală și administrativă și a facilita accesul la protecție socială și medicală.
Precizăm că Republica Moldova este una dintre economiile din Europa de Est expuse la șocuri externe, din cauza dependenței ridicate de importuri energetice, a ponderii mari a agriculturii și a unei baze industriale limitate. Înainte de declanșarea războiului din Ucraina, economia își revenea după criza pandemică, însă invazia din februarie 2022 a schimbat rapid contextul economic regional.
Conflictul a afectat rutele comerciale, a perturbat lanțurile logistice și a generat scumpiri puternice la energie și materii prime. În același timp, Republica Moldova a resimțit efectele instabilității regionale, ale fluxului de refugiați și ale incertitudinilor de pe piețele externe, factori care au influențat investițiile, consumul și activitatea companiilor.
Pe 24 februarie se împlinesc patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, un conflict considerat de experți cel mai sângeros din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. Luptele au provocat sute de mii de pierderi în rândul militarilor și zeci de mii de victime civile, iar aproape 20% din teritoriul Ucrainei rămâne sub ocupație.
