Pe 19 iunie 2021 s-au împlinit 12 ani de la decizia Băncii Naționale a Moldovei de retragere a licenței Investprivatbank și inițierii procedurii de lichidare a instituției, dar sutele de milioane de lei alocate pentru a acoperi gaura formată așa și nu au fost recuperate. Este puțin probabil să fie recuperate vreodată. Pe 19 iunie 2009, în plină campanie electorală pentru Parlament, BNM a retras licența Investprivatbank pentru încălcarea cerinţelor prudenţiale prevăzute pentru activitatea băncilor, transmite SafeNews.md cu referire la Mold-street.com.
De ce s-a decis lichidarea Investprivatbank
Banca Națională a depistat atunci, în urma unui control, că Investprivatbank prezenta date eronate privind mărimea capitalului de gradul I şi coeficientul suficienţei capitalului. La fel, s-a constatat că Investprivatbank nu menţinea lichiditatea curentă şi lichiditatea la termen, în mărimea corespunzătoare exigenţelor stabilite în regulamentele BNM.
Din motivul insuficienţei de lichidităţi, banca nu-şi putea onora obligaţiile scadente faţă de clienţii săi. Reţinerile la plata obligaţiilor curente, la 15 iunie 2009, constituiau deja 275,9 milioane lei.
Astfel, BNM, în coordonare cu Guvernul condus de Zinaida Greceanîi, dar și cu șeful statului de atunci Vladimir Voronin, a decis să retragă licența Investprivatbank, numind-ul pe Ion Ropot lichidator al băncii. Ropot este una dintre persoanele arestate în anul 2020 de către procurori în dosarul fraudei bancare, iar acum așteaptă verdictul instanței.PUBLICITATE
Returnarea depozitelor populației a fost făcută din contul Băncii de Economii, care a fost obligată de stat să preia activele și pasivele Investprivatbank. La finele anului 2011, locul BEM a fost luat de Ministerul Finanțelor.
Plătim din buzunare pentru gaura de la Investprivatbank
Ulterior, Dumitru Ursu, în prezent membru al Consiliului de supraveghere al BNM și președintele Ligii Bancherilor, a pus la îndoială corectitudinea deciziei Băncii Naționale de retragere și lichidare a Investprivatbank.
„În anul 2009, după ce unii funcționari trâmbițau că Moldova nu va fi afectată de criza mondială, s-a ajuns la situația că au decis lichidarea Investprivatbank. Noi am propus însă naționalizarea băncii, ca apoi după scoaterea instituției din criză, aceasta să fie vândută. Astfel nu se ajungea la situația ca toate băncile să fie impuse să contribuie cu 100 de milioane de lei pentru a acoperi gaura financiară creată de Investprivatbank. Totodată, soluția aleasă atunci de Banca Națională și Guvern are ca efect faptul că noi și acum plătim cu toții din buzunarul nostru pentru gaura de la Investprivatbank”, susținea în anul 2014 bancherul Dumitru Ursu.
Miliardul-fantomă de la Investprivatbank
De notat că la începutul anului 2009 activele Investprivatbank erau evaluate la 1,16 miliarde de lei, dar ulterior s-a constatat că acestea nu costă mai mult de 200 de milioane de lei.
„Majoritatea bunurilor care serveau drept asigurare la creditele acordate erau supraevaluate (valoarea bunurilor gajate era de 2-3 ori mai mare decât prețul real al acestora). Conform bilanțului contabil, la 28 februarie 2015 activele nete ale Investprivatbank au constituit 111,9 milioane de lei. Având în vedere calitatea nefavorabilă a activelor băncii, pe parcursul perioadei de lichidare a băncii au fost formate reduceri pentru pierderi la credite în sumă totală de aproximativ 873,0 milioane de lei, ceea ce a diminuat considerabil mărimea activelor băncii”, susținea Ion Sturzu, viceguvernatorul Băncii Naționale, într-un interviu pentru săptămânalul Capital-Market.
În consecință, agenții economici cu depozite la Investprivatbank nici după 12 ani nu au reușit să-și recupereze banii.
Totuși, la finele anului 2019, guvernatorul BNM Octavian Armașu susținea că procesul de lichidare a Investprivatbank era la etapa de finalizare.
„Potrivit informațiilor și prognozelor prezentate de lichidatorul Investprivatbank, mijloacele ce, eventual, vor fi încasate în urma valorificării activelor rămase, ar putea fi insuficiente pentru onorarea integrală a clasei de creanțe „credite acordate băncii după numirea lichidatorului”, care în prezent se achită conform ordinii priorităților stabilite prin Legea instituțiilor financiare. Actualmente, banca în lichidare achită creanțele către Ministerul Finanțelor, având în vedere că ministerul a subrogat Banca de Economii în relațiile cu Investprivatbank”, declara guvernatorul BNM [punctuația și ortografia păstrate].
Recuperarea miliardului de la Investprivatbank poate dura 20 de ani
Pe 31 decembrie 2020, datoria băncii Investprivatbank în proces de lichidare față de Ministerul Finanțelor a constituit 353,6 milioane de lei. Astfel, pe parcursul anului 2020 Investprivatbank a transferat în bugetul de stat din valorificarea activelor sale mijloace în sumă de patru milioane lei.
Un an în urmă, în 2019, banca a transferat doar jumătate de milion de lei, iar în 2018 – doar 300.000 lei.
În primul trimestru al acestui an, însă, Investprivatbank nu a mai transferat nici-un ban la bugetul de stat. Așa că recuperarea sutelor de milioane de lei poate dura încă mulți ani sau deloc.
Credit de 100 milioane lei, se vinde cu 100 lei
Un recent anunț al lichidatorului relevă că banca mai vinde credite contractate anterior de companii și persoane fizice. De exemplu, un credit acordat firmei Brocadex SRL (unic asociat Marina Trosinova), cu valoarea nominală de 100,62 milioane lei, este expus la un preț de doar 100 lei. Adică cu un milion de ori mai puțin.
Cu același preț este vândut și un credit de 70 milioane lei, acordat firmei Simax SRL, a cărei fondator este Centurion Cons SRL, companie care de la începutul acestui an a ajuns sub controlul lui Ivan Chirpalov, fostul președinte al Investprivatbank la momentul retragerii licenței.
Sunt expuse și credite ale unor persoane fizice. Astfel, un credit de 5,46 milioane lei, scadent pe 19 februarie 2010, este expus la un preț de 1.537 lei, iar altul de 4,42 milioane lei – cu doar 1.990 lei.
Cine a controlat Investprivatbank: de la Platon la Vântu
Investprivatbank a fost fondată în 1994 de un grup de acţionari privaţi moldoveni. Din 1996, o perioadă, printre acționari s-a numărat și Veaceslav Platon. În 2008, în urma unor emisii suplimentare de acţiuni, acţionari majoritari la bancă au devenit şase firme controlate prin persoane interpuse de milionarul român Sorin Ovidiu Vântu. Acestea deţineau împreună 55% din capitalul băncii.
După decizia de retragere a licenței, cele șase companii controlate de apropiaţii milionarului român au dat în judecată statul pentru recuperarea banilor pierduţi la Investprivatbank.
Grupul de firme cerea în instanţă prejudicii de 45 de milioane de euro şi returnarea a 5,4 milioane de euro, reprezentând aportul de capital al companiilor dirijate de Vântu la Investprivatbank. În final, instanțele nu au dat dreptate companiilor lui Vântu.
Amendat cu 3.000 de lei pentru pierderi de un miliard
Pentru devalizarea Investprivatbank, practic, nu a fost pedepsit penal nimeni. Ancheta penală împotriva președintelui băncii Ivan Chirpalov, începută cu mare tam-tam în vara anului 2009, s-a terminat cu o decizie, mai degrabă, formală.
Iniţial, era acuzat de „confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimantelor, ştampilelor sau sigiliilor false, soldate cu daune în proporţii mari aduse intereselor publice sau drepturilor şi intereselor persoanelor fizice sau juridice”. Conform acestui articol, fostul şef de bancă risca amendă de la 4.000 până la 12.000 de lei sau închisoare de până la cinci ani.
Însă, la 22 noiembrie 2010, Judecătoria Centru a emis o hotărâre prin care Ivan Chirpalov a fost eliberat de răspundere penală, fiind tras doar la răspundere administrativă, care prevedea 30 de zile de arest şi o amendă de până la 3.000 de lei.
Chirpalov nu doar a gestionat prost banca, dar ar fi participat și în scheme de devalizare. În anii 2005-2007, el a luat un împrumut de circa 10 milioane de lei, pe un termen de 10 ani, drept gaj fiind depus un imobil din strada Nicolae Costin din Capitală.
Peste doi ani, în aprilie 2009, când deja era evident faptul că banca îşi dă duhul, Ivan Chirpalov înlocuieşte gajul, iar Investprivatbank acceptă. În locul unui imobil luxos, au fost depuse drept gaj două apartamente, fiind încheiat un nou contract de gaj. Ulterior, pentru a evita o eventuală sechestrare a averii, bancherul donează casa copiilor săi.