Avocatul Vladislav Gribincea, candidat pentru un post de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) din partea R. Moldova, consideră că excluderea din concurs a avocatului Roman Zadoinov pe motivul necunoașterii limbii franceze este incorectă. „Necunoașterea la nivel minim a celei de-a doua limbi cu greu poate fi un criteriu de descalificare – mai degrabă un dezavantaj”, afirmă Gribincea, adăugând că CtEDO are nevoie, în primul rând, de juriști buni și nu de persoane care cunosc multe limbi străine, transmite SafeNews.md cu referire la zdg.md.
„Ieri, Comisia responsabilă de selectarea a 3 candidați la funcția de judecător CEDO din partea Moldovei i-a exclus din concurs pe Roman Zadoinov si Ion Cojocari, candidați care, în opinia mea, cunosc destul de bine CEDO. Se pare că, în cazul dlui Zadoinov cel puțin, motivul excluderii din concurs este necunoașterea suficientă a limbii franceze. Sunt și eu parte în acel concurs și, „tactic”, ar fi „trebuit” să păstrez tăcerea, având în vedere că miercurea viitoare trebuie să compar la interviu în fața acestei comisii. Ar fi „trebuit”, însă nu pot să trec cu vederea atitudini pe chestiuni principiale care mi se par incorecte”, a scris Vladislav Gribincea pe facebook.
„Este adevărat că Consiliul Europei cere candidaților la funcția de judecător CEDO să cunoască suficient (adică foarte bine) una din limbile oficiale ale Consiliului (engleza sau franceza) și pasiv pe cealaltă. Este un MARE avantaj dacă candidații cunosc bine ambele limbi, însă Consiliul Europei niciodată nu a insistat ca candidații să le cunoască bine pe ambele. Aceasta ar face ineligibili un număr mare de specialiști buni în domeniu. Se pare că rigorile minime ale Consiliului Europei față de a doua limbă se referă la abilitatea de a citi și a ințelege foarte bine textele produse de Curte, putând astfel contribui eficient la activitatea Curții”, mai menționează Gribincea.
Acesta aduce și câteva exemple în sprijinul afirmațiilor sale, inclusiv din practica R. Moldova din trecut. „Judecătorul bulgar ales în 2011 cunoștea foarte slab franceza, însă era un foarte bun cunoscător al Convenției. Și judecătorul moldovean ales în 2008 nu cunoștea bine niciuna din limbi, însă a fost ales ca un bun cunoscător al legislației naționale. Judecătorul ales din partea Turciei în 2019 de asemenea cunoaște slab franceza. În 2018 Suedia a inclus în listă o persoană care în genere nu cunoștea franceza. Lista este lungă. Acest fapt rezultă chiar și din formularul CV-ului pe care trebuie să-l completeze candidații la concurs, ce conține un angajament de perfecționare a celeilalte limbi în caz de alegere în calitate de judecător. Mai este o nuanță importantă. CEDO se află la Strasbourg, Franța. Nu ai cum să trăiești în Franța și să nu îți îmbunătățești franceza. Același lucru însă nu se poate spune despre necunoașterea limbii engleze, în care sunt redactate 2/3 din actele Curții”, a scris candidatul Vladislav Gribincea.
„Să fiu scurt, necunoașterea la nivel minim a celei de a 2-a limbi cu greu poate fi un criteriu de descalificare – mai degrabă un dezavantaj. Să recunoaștem, Curtea are nevoie în primul rând de juriști buni și nu de persoane care cunosc multe limbi străine! Prin decizia de ieri eu m-am simțit oarecum privilegiat (destul de neplăcut) – stricto sensu, trebuia să fiu descalificat și eu”, afirmă avocatul.
Vladislav Gribincea s-a referit și la posibila selectare de către Comisie pentru funcția de judecător la CtEDO a singurei femei înscrisă în concurs.
„Am observat destul de multe discuții despre faptul că în listă numaidecât ar trebui să fie un candidat de gen opus, iar locul în listă a singurei femei candidat (un candidat foarte bun de altfel) este ca și asigurat. Eu cred că orice femeie s-a fi simțit ofensată de astfel de abordări. Fac acum abstracție de concursul dat și de candidații în concurs. Aș dori să discut despre standarde. Prezența unei femei în concurs este o cerință, însă nu absolută. Ea intervine când genul respectiv este reprezentat la Curte de mai puțin de 40% din judecători (Rezoluția APCE 1426/2005). La moment la CEDO sunt 15 femei (33%) și 30 de bărbați. Prin urmare, cota de gen este aplicabilă. Totuși, CEDO a statuat deja că, cu motive convingătoare, statul poate prezenta și în aceste circumstanțe o listă din 3 bărbați (a se vedea primul Aviz al CEDO, din anul 2008)”.
Gribincea își argumentează poziția cu alte exemple din trecut, când au fost înaintați doar bărbați pentru postul de judecător la CtEDO.
„De exemplu, în 2012 Moldova a inclus în listă 3 bărbați, ca și Belgia de altfel. În 2015 Marea Britanie a făcut același lucru și lista este iarăși lungă. Cu alte cuvinte, aspectul de gen ar putea fi un avantaj, însă nu suficient pentru a califica un candidat. Iarăși, profesionalismul primează asupra aspectului de gen. De exemplu, din ultimii 20 de judecători numiți la CEDO, doar 7 sunt femei (și nu fac cu plăcere această constatare). Cu această ocazie (nu cred că altele mai potrivite vor fi), urez tuturor candidaților succes, iar Comisiei – dedicație și abnegație!”
Vineri, 22 ianuarie, Ministerul Justiției a organizat prima etapă a concursului național pentru desemnarea candidaților pentru suplinirea postului de judecător la CtEDO din partea R. Moldova.
În cadrul primei ședințe a Comisiei a fost examinată întrunirea condițiilor de eligibilitate a celor 13 candidați. În rezultat, Comisia i-a descalificat pe avocatul Roman Zadoinov și pe fostul judecător Ion Cojocari. Zadoinov nu a fost admis pentru etapa următoare a concursului pe motiv că nu ar fi indicat în CV că este cunoscător al limbii franceze.
Astfel, în cursa pentru postul de judecător la CtEDO au rămas 11 candidați, admiși la cea de-a doua probă – interviul. Aceștia sunt: Alexandru Prisac, Vitalie Gamurari, Marin Gurin, Lilian Moraru, Lilian Apostol, Vladislav Gribincea, Vladimir Grosu, Victor Burac, Gheorghe Mîțu, Nicolae Eșanu și Diana Scobioală. Proba interviului va avea loc miercuri, 27 ianuarie 2021.
Vedeți AICI CV-urile celor 11 candidați, dar și cine sunt membrii Comisiei pentru selectarea candidaților la postul de judecător la CtEDO.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
