Reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei se arată nedumeriți de declarațiile procurorului general Alexandr Stoianoglo precum că instituția nu ar avea dorința de a se implica activ în finalizarea dosarului privind frauda bancară. BNM notează într-o reacție pentru AGORA că a colaborat cu organele de urmărire penală și continuă să o facă deschis.
„Banca Națională a Moldovei precizează că a colaborat și colaborează pe deplin cu organele de urmărire penală, oferind toate materialele existente, explicații, specialiști etc. la solicitarea acestora, precum și din proprie inițiativă. Doar în anul 2020, BNM a transmis date în format electronic de peste 1 milion de fișiere. În același timp, au fost prezentate informații pe suport de hârtie în volum de peste 10 mii de file”, notează instituția.
La fel, banca centrală subliniază că își îndeplinește atribuțiile de autoritate monetară și de supraveghere, în susținerea unui cadru macroeconomic adecvat pentru dezvoltarea economiei naționale, precum și a stabilității financiare a țării.
„În acest sens, funcționarea unui sector bancar de încredere, sigur și rezilient, care să excludă acțiuni ilegale, este un important obiectiv spre care BNM își orientează activitatea sa de supraveghere”, adaugă reprezentanții BNM.
În același timp, banca centrală reconfirmă că își dorește ca ancheta privind frauda bancară din perioada anilor 2014-2015 să fie dusă la bun sfârșit cât de curând.
Amintim că procurorului general Alexandr Stoianoglo a declarat la 26 februarie că Banca Națională a Moldovei nu ar avea dorința de a se implica activ în finalizarea dosarului privind frauda bancară.
La sfârșitul lunii ianuarie curent, Procuratura Generală anunța că trei administratori ai unor companii figurante în raportul Kroll vor ajunge în fața magistraților. Este vorba despre Andrei Nirauța, conducătorul „Caritas Group”, Ala Guțu, administratoare a companiei „Provolirom SRL” și Tatiana Dolghina, administratoarea „Dracard SRL”.
Cele trei companii sunt vizate în dosarul fraudei bancare pentru că ar fi adus un prejudiciu de peste 550 de milioane de dolari Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank.
Menționăm că, în baza informațiilor din raportul Kroll, dar și a celor prezentate de Banca Națională a Moldovei, mai multe companii cunoscute ca fiind din cadrul „grupului Șor”, printre care și „Caritas Group”, „Provolirom” și „Dracard”, ar fi extras, în 2014, din cele trei bănci implicate în „furtul miliardului” circa 15 miliarde de lei.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
