Datele personale aferente aproximativ 750.000 de IDNP-uri ar fi fost extrase neautorizat în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale din Republica Moldova, anunțat pe 24 octombrie. Printre informațiile vizate se numără nume, prenume, date despre membrii familiei, pensii, prestații sociale, permise de conducere și informații financiare, inclusiv IBAN-uri și istoricul plăților prin MPay.
Potrivit rezultatelor preliminare ale investigațiilor, în perioada 19–23 octombrie, atacatorii au efectuat interogări asupra a aproximativ un milion de IDNP-uri, încercând să obțină ilegal seturi de date cu caracter personal.
Autoritățile estimează că au fost extrase informații aferente a circa 750.000 de IDNP-uri. Totuși, acestea precizează că nu toate persoanele vizate au avut expuse toate categoriile de date.
Printre informațiile care ar fi putut fi compromise se numără numele, prenumele, data și locul nașterii, datele despre membrii familiei de gradul întâi, statutul de asigurat, medicul de familie, prestațiile sociale, pensiile și informațiile privind dizabilitatea.
De asemenea, au fost vizate fotografii, date despre permisele de conducere, vehiculele și companiile deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN-uri, datorii fiscale și istoricul plăților efectuate prin MPay.
După identificarea incidentului, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a dispus verificarea a 82 de servicii digitale și suspendarea temporară a celor expuse riscului.
Potrivit cronologiei prezentate de autorități, extragerea neautorizată a datelor a fost stopată pe 23 octombrie, la ora 11:30. În aceeași zi, au fost deconectate preventiv 82 de servicii publice și peste 30 de sisteme informaționale și panouri de administrare.
Ulterior, pe 25 octombrie, în jurul orei 02:00, specialiștii au identificat și blocat o nouă tentativă de accesare forțată a mai multor servicii guvernamentale.
Alte tentative de extragere a datelor au fost înregistrate în dimineața zilei de 27 octombrie, în jurul orei 07:00, însă acestea nu au avut succes.
Autoritățile precizează că majoritatea serviciilor afectate au fost deja remediate, iar restabilirea completă a platformelor digitale va avea loc după reconfirmarea măsurilor de securitate.
În ceea ce privește siguranța banilor, instituțiile responsabile dau asigurări că informațiile despre cardurile bancare nu au fost compromise.
Plățile efectuate prin MPay și EVO sunt procesate prin sistemele securizate ale băncilor, iar platformele guvernamentale nu stochează datele sensibile ale cardurilor.
Totodată, autoritățile explică faptul că simpla cunoaștere a unui IBAN nu permite accesarea contului bancar sau efectuarea unor transferuri neautorizate.
Investigațiile nu au identificat nici modificări neautorizate ale informațiilor din registrele de stat. Prin urmare, accesarea datelor despre un imobil sau o companie nu înseamnă transferarea dreptului de proprietate.
Cu toate acestea, autoritățile avertizează că informațiile extrase ar putea fi utilizate pentru tentative de fraudă, inclusiv prin apeluri telefonice, mesaje sau e-mailuri în care infractorii se prezintă drept reprezentanți ai băncilor ori ai instituțiilor publice.
Cetățenii sunt îndemnați să nu comunice parole, coduri de autentificare sau alte informații confidențiale și să evite accesarea linkurilor suspecte. De asemenea, orice solicitare neobișnuită trebuie verificată direct la instituția sau banca vizată, prin canalele oficiale.
În cazul unor tranzacții sau operațiuni necunoscute, persoanele sunt sfătuite să contacteze imediat prestatorul serviciului.
O atenție sporită trebuie acordată și mesajelor alarmiste prin care persoane necunoscute pretind că un membru al familiei are nevoie urgentă de bani sau că și-a schimbat numărul de telefon. Autoritățile recomandă verificarea directă a acestor informații.
Potrivit explicațiilor tehnice, atacatorii au exploatat vulnerabilități ale unor servicii accesibile fără autentificare, iar ulterior au utilizat datele obținute pentru extrageri suplimentare.
Primele atacuri au vizat un serviciu electronic care înregistra incorect temeiul prelucrării datelor. Din acest motiv, unii utilizatori ai aplicației EVO au observat în istoricul accesărilor mențiuni despre prelucrarea datelor pentru solicitarea documentelor de stare civilă sau perfectarea permisului de conducere.
Amploarea exactă a incidentului urmează să fie stabilită în cadrul unui audit și al investigațiilor desfășurate de Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC), Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Agenția de Guvernare Electronică.
De asemenea, au fost sesizate Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și Centrul pentru Combaterea Crimelor Cibernetice din cadrul Inspectoratului Național de Investigații.
Instituțiile implicate continuă verificarea sistemelor, remedierea vulnerabilităților și identificarea sursei atacului. În paralel, autoritățile colaborează cu băncile și operatorii de telecomunicații pentru consolidarea măsurilor de protecție a cetățenilor.
Persoanele afectate urmează să fie informate, iar rezultatele investigațiilor și măsurile de securitate vor fi comunicate public.
Autoritățile subliniază că atacurile cibernetice reprezintă o amenințare tot mai mare pentru instituțiile publice. Potrivit unui raport al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), publicat pe 22 septembrie 2026, dintre cele peste 8.200 de incidente analizate la nivel european, aproximativ 2.600 au vizat administrația publică, acesta fiind cel mai atacat sector.