În fiecare zi, datoria internă a Republicii Moldova crește, în medie, cu aproximativ 30 de milioane de lei. În doar nouă luni, statul a acumulat datorii suplimentare de peste 8 miliarde de lei, iar nota de plată devine tot mai costisitoare. Pe lângă banii împrumutați, bugetul trebuie să suporte și dobânzi mai mari, ceea ce înseamnă mai puține resurse disponibile pentru alte necesități publice.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la începutul anului 2026, datoria de stat internă era de 51,99 miliarde de lei. La sfârșitul lunii septembrie, aceasta ajunsese la 60,18 miliarde de lei. Diferența este de 8,19 miliarde de lei, adică o creștere de aproape 16%.
Raportată la fiecare lună, majorarea reprezintă aproximativ 910 milioane de lei. Este important însă de precizat că aceste cifre arată ritmul mediu de creștere a datoriei, nu că statul contractează zilnic împrumuturi noi de exact 30 de milioane de lei.
De unde vin banii? În principal, din vânzarea valorilor mobiliare de stat. Mai simplu spus, Guvernul împrumută bani de la investitori, promițând să îi returneze la termen, împreună cu dobânda. Numai prin titlurile plasate pe piața primară, datoria a crescut cu 7,77 miliarde de lei.
Și cetățenii au început să împrumute statul într-o măsură mai mare. La sfârșitul lunii septembrie, persoanele fizice dețineau valori mobiliare de stat în sumă de 1,07 miliarde de lei, cu aproape 65% mai mult decât la începutul anului.
Problema nu este însă doar cât împrumută statul, ci și cât îl costă acești bani. În primele nouă luni ale anului, dobânda medie la valorile mobiliare de stat vândute pe piața internă a ajuns la 9,60%, peste nivelul din 2025.
Ce înseamnă acest lucru pentru buget? La o dobândă anuală de 9,60%, un împrumut de un miliard de lei ar genera cheltuieli de 96 de milioane de lei într-un singur an, doar pentru plata dobânzii, dacă suma ar rămâne integral nerambursată.
Acești bani trebuie achitați din bugetul public, același din care sunt finanțate salariile, pensiile, spitalele, școlile și proiectele de infrastructură. Cu cât cheltuielile pentru dobânzi cresc, cu atât devine mai dificilă acoperirea celorlalte necesități, în lipsa unor venituri suplimentare.
Totuși, creșterea datoriei nu înseamnă neapărat că toți banii împrumutați au fost cheltuiți pentru proiecte sau plăți noi. O parte poate fi utilizată pentru rambursarea unor împrumuturi mai vechi, ajunse la scadență. De asemenea, dobânda de 9,60% se referă la titlurile vândute în perioada analizată, nu la întreaga datorie internă.
La 30 septembrie, datoria de stat internă a Republicii Moldova era formată integral din valori mobiliare de stat.