Neutralitatea constituțională nu reprezintă un scut împotriva amenințărilor Rusiei, iar Republica Moldova trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare, inclusiv prin cooperarea cu partenerii externi. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu într-un interviu acordat presei din România, unde șefa statului a avertizat și asupra acțiunilor de propagandă ale Moscovei, despre care susține că exploatează dificultățile economice ale cetățenilor pentru a alimenta neîncrederea în instituțiile statului.
Potrivit Maiei Sandu, statutul de neutralitate, prevăzut în Constituție, nu a împiedicat Rusia să mențină ilegal trupe militare pe teritoriul Republicii Moldova. În contextul războiului din Ucraina, șefa statului consideră că autoritățile trebuie să acorde o atenție sporită consolidării sistemului național de apărare, scrie moldova1.md.
„Nu este și nu a fost niciodată un scut, pentru că și până să înceapă acest război, Rusia a încălcat neutralitatea Republicii Moldova prin faptul că a menținut în mod ilegal armata sa pe teritoriul Republicii Moldova, în pofida voinței poporului. Acum, evident, lucrurile arată și mai complicat și asta este realitatea. Pe de o parte, avem această prevedere în Constituție, deci suntem obligați să ne consolidăm propriul sistem de apărare și să le asigurăm protecție cetățenilor”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a subliniat că neutralitatea nu împiedică Republica Moldova să dezvolte parteneriate internaționale în domeniul securității și apărării.
„Avem un parteneriat strâns cu NATO și avem mai multe parteneriate cu state membre NATO și le suntem recunoscători tuturor celor care ne ajută, în special României. România este un partener foarte important pentru Republica Moldova și în domeniul apărării”, a afirmat șefa statului.
Maia Sandu a menționat că războiul din Ucraina și incidentele în care drone au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova sporesc riscurile de securitate. În aceste condiții, consolidarea apărării antiaeriene reprezintă una dintre prioritățile autorităților, cu sprijinul partenerilor externi, inclusiv al Uniunii Europene.
Președinta a declarat că Rusia încearcă să influențeze societatea moldovenească prin exploatarea nemulțumirilor legate de costul vieții, criza energetică și reformele promovate de autorități.
Potrivit șefei statului, campaniile de propagandă combină problemele reale ale populației cu informații false, pentru a diminua încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
„Propaganda rusă folosește de fiecare dată și problemele reale, dar și alte situații pe care le inventează, ca să creeze neîncredere în stat, ca să submineze în general încrederea în capacitatea Republicii Moldova de a face față acestor provocări”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a recunoscut că autorităților le este dificil să explice populației cauzele scumpirilor, în special în sectorul energetic. Potrivit declarațiilor sale, prețurile la gaze au crescut cu 80% față de luna martie.
În opinia Maiei Sandu, autoritățile trebuie atât să identifice soluții pentru sprijinirea cetățenilor afectați de dificultățile economice, cât și să contracareze campaniile de dezinformare.
Șefa statului a susținut că Rusia își adaptează metodele de influență, inclusiv prin reorganizarea rețelelor de propagandă și utilizarea canalelor de Telegram, a unor instituții media și a unor persoane din Parlament pentru amplificarea mesajelor împotriva Guvernului.
„Am văzut cum Rusia își restructurează mecanismul, am văzut cum descentralizează aceste rețele, am văzut cum orice acțiune a Guvernului poate fi prezentată ca una negativă, folosind foarte multe canale de Telegram și după aceea amplificând și prin alt tip de media, dar și prin oamenii Moscovei care stau inclusiv în Parlament”, a afirmat Maia Sandu.
Președinta a descris aceste acțiuni drept parte a unui „război cognitiv”, despre care susține că nu se încheie odată cu desfășurarea alegerilor.
Referindu-se la reformele promovate de autorități, Maia Sandu a declarat că obiectivul aderării la Uniunea Europeană contribuie la menținerea sprijinului public pentru schimbările necesare dezvoltării țării.
Șefa statului a menționat, în special, reforma administrației publice locale, care ar presupune reducerea numărului de primării de la aproximativ 900 la mai puțin de 300 și reorganizarea administrativ-teritorială de la 35 de unități la trei regiuni, cu păstrarea statutului special al autonomiei găgăuze.
„Acest deziderat al nostru de integrare europeană ne ajută foarte mult pentru că cea mai mare parte a societății își dorește ca Republica Moldova să devină stat membru și vede această cale ca o cale care să ne ajute să consolidăm și securitatea și, bineînțeles, să putem să rămânem o țară democratică și să putem să ne dezvoltăm. Mulți oameni înțeleg că e nevoie să facem reforme, inclusiv reforma teritorial-administrativă despre care ați vorbit, care vine cu schimbări mari la nivelul primăriilor”, a conchis Maia Sandu.