Într-o săptămână marcată de începutul oficial al campaniei electorale, opoziția de la Chișinău a fost ținta mai multor narațiuni false prin care se caută să se pună la îndoială atât bunele sale intenții și atașamentul față de valorile democratice, cât și capacitatea sa de a guverna. Maia Sandu ar vrea îngrădirea libertății de exprimare iar Andrei Năstase ar urmări îngrădirea dreptului la vot, în timp ce tot ceea ce își doresc moldovenii e un lider puternic, capabil să mențină ordinea (dar și statalitatea).
Imaginea opoziției fracționate și certărețe este pusă în antiteză cu cea a lui Igor Dodon, prezentat drept un politician care se preocupă de soarta poporului și obține pentru acesta ajutoare de la Rusia. Se trece cu vederea peste faptul că ajutoarele se micșorează de la o lună la alta și că întârzie să apară, în schimb se aruncă pe piață narațiunea că apropierea de UE – care cumulat este cel mai mare finanțator și partener economic extern al Republicii Moldova – nu aduce, de fapt, niciun beneficiu. În sfârșit, ca de obicei, sursa tuturor relelor e România și de-acolo vin chiar și stihiile.
Marian Voicu
1. Săptămâna Fake News, pe scurt
Republica Moldova nu are nimic de câștigat din apropierea de UEUE nu i-ar fi oferit beneficii de natură materială Republicii Moldova și nici nu i-ar fi facilitat cadrul pentru dezvoltare. Narațiunea este falsă în condițiile în care UE i-a oferit Republicii Moldova un ajutor masiv și a devenit principalul său partener economic. Obiectivul este întărirea prejudecăților electoratului filo-rus și erodarea încrederii nehotărâților și pro-europenilor.
Articol Mădălin Necșuțu
Moscova nu crede în promisiuni
Președintele Igor Dodon promitea, în luna august, după o vizită la Moscova, că Federația Rusă îi va oferi Republicii Moldova 40-50 de mii de tone de motorină ca ajutor pentru agricultorii afectați de secetă și înghețuri. Ajutorul promis de Kremlin s-a redus, însă, la doar 20 de mii de tone după o videoconferință dintre Igor Dodon și Vladimir Putin, la sfârșitul lunii septembrie. Există un adevărat tipar al promisiunilor și sprijinului rusesc care sunt mult exagerate de guvernările pro-moscovite; ultimul “cadou” apare și pe fundalul alegerilor prezidențiale care urmează să aibă loc în Republica Moldova, pe 1 noiembrie.
Articol Mariana Vasilache
Moldovenii își doresc un președinte ferm și dur ca Vlad Țepeș
Un barometru al Asociației Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova, casă de sondaje care a fost acuzată deseori de partizanat politic, îl situează pentru prima oară pe Vlad Țepeș în preferințele publicului din Republica Moldova. Ideea că este nevoie de un om forte capabil să impună ordine și disciplină este o constantă a vieții publice din Republica Moldova. Majoritatea celor care au deținut puterea în stat formal sau informal (foști președinți ca Mircea Snegur, Petru Lucinschi și Vladimir Voronin, fostul prim-ministru, Vlad Filat, oligarhul Vlad Plahotniuc) au căutat să proiecteze această imagine de om puternic, iar acest lucru este valabil și pentru actualul președinte, Igor Dodon (care, însă, nu a reușit să fie prea convingător). Narațiunea ar putea, de asemenea, să ajute la confiscarea mesajului anti-corupție al opoziției. Al doilea personaj important, potrivit barometrului, este Ștefan cel Mare care, cum insistă Sputnik, este „în percepția populară, simbolul credinței și al neatârnării țării [are calitatea] de ctitor, de făuritor, de ziditor, el este cel care, întâi de toate, a înălțat Moldova ca stat.”Bonus: revoluționarul-bandit sovietic Grigori Cotovschi îl depășește pe actualul lider de la Kremlin, Vladimir Putin.
Articol Mădălin Necșuțu
Opoziţia de la Chişinău este fracţionată și incapabilă să formeze un front comun
Partidele proeuropene de la Chişinău nu sunt capabile să se unească pentru a-l învinge pe Igor Dodon în alegerile prezidenţiale și sunt marcate de dispute interne. Fracționarea forțelor reformiste este asociată și cu perioada anilor ‘90, când Republica Moldova a traversat o perioadă extem de dificilă marcată de criză economică severă și o creștere exponențială a infracționalității; forțele care preferă o orientare politică suveranistă și pro-moscovită fac apel frecvent la imaginea acelei perioade pentru a o contrasta cu stabilitatea pe care afirmă că sunt capabile să o asigure.
Articol Mariana Vasilache
Maia Sandu vrea să îngrădească libertatea presei
Principala exponentă a opoziției, Maia Sandu, ar dori să îngrădească libertatea de exprimare cu ajutorul serviciului secret al Republicii Moldova. Politiciana ceruse doar identificarea proprietarilor acelor publicații care se află în spatele atacurilor personale, cu Fake News, care o vizează, însă se încearcă acreditarea ideii că ar încerca să cenzureze „presa incomodă”.
Articol Mariana Vasilache
Andrei Năstase vrea să-i priveze pe locuitorii din Transnistria de dreptul la vot
Îngrijorări exprimate de opoziția de la Chișinău cu privire la posibila fraudare a votului din Transnistria (cei de acolo sunt cetățeni moldoveni, deci au dreptul de a vota) în urma unei înțelegeri între regimul separatist și socialiștii lui Igor Dodon sunt prezentată drept o tentativă de a-i priva de dreptul de vot.
Articol Cornel Ciobanu
2. Dezinformarea săptămânii
Maia Sandu vrea să umple Moldova cu migranți
După ce presa britanică a dezvăluit că guvernul de la Londra ar fi discutat o posibilă înființarea a unor tabere de migranți în afara țării – iar numele Republicii Moldova a fost menționat, în treacăt, ca o posibilă variantă – presa pro-socialistă a încercat să inducă ideea că Maia Sandu ar fi discutat/acceptat această posibilitate. Narațiunea privind intenția Maiei Sandu de a aduce un număr mare de migranți în Republica Moldova a fost folosită împotriva sa și în campania pentru alegerile prezidențiale din 2016.
Articol Cătălin Gomboș
3. Narațiunile săptămânii
- UE nu le oferă nimic statelor aspirante din zona răsăriteană a Europei, nici măcar celor membre – văzute doar ca furnizoare de mână de lucru ieftină – și, din punct de vedere material, nu există beneficii ale apropierii de aceasta.
- Rusia îi oferă ajutoare substanțiale (pe hârtie, nu și în fapt) Republicii Moldova grație relațiilor pe care Igor Dodon le are la Moscova.
- Moldovenii își doresc un președinte cu mână forte care să combată cu duritatea lui Vlad Țepeș corupția „boierilor”.
- Opoziția nu este capabilă nici măcar să se unească în campania electorală (dar vrea la guvernare).
- Maia Sandu își dorește să aducă sub tăcere presa incomodă.
- Andrei Năstase vrea să îi împiedice să voteze pe moldovenii din Transnistria.
- Maia Sandu și PAS au complotat cu guvernul britanic să construiască tabere de migranți în Republica Moldova.
- România este sursa tuturor relelor – inclusiv a vremii proaste.
4. Stihia săptămânii
România, orginea calamităților naturale din Republica Moldova
România este privită de o parte a societății Republicii Moldova drept „sursa relelor” și un pericol la adresa statalității moldovenești. Această opinie este alimentată de unele instituții media, de obicei în limba rusă, dar nu numai, precum și de unii politicieni.Cele două știri despre furtuna care vine din România, publicate de Sputnik Moldova și kp.md, considerată succesoarea de drept a cunoscutei publicații sovietice „Komsomolskaia Pravda”, ar putea fi tratate și ca simple exprimări ale redacțiilor. Însă nu este pentru prima dată când România este prezentată drept sursa unor calamități naturale.
Articol Cornel Ciobanu
NOTĂ: Buletinul a fost realizat de Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români • Ediția #2 •
sursă: deschide.md
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
