Republica Moldova pierde oameni, dar mai grav este că își pierde echilibrul intern. Datele actuale arată o scădere mai mare decât cea oficială, iar structura populației se schimbă rapid, cu efect direct asupra economiei și sistemului social.
Fostul premier Vlad Filat atrage atenția că populația reală este mai mică decât indică statisticile. Cei 2,409 milioane de locuitori includ aproximativ 40 de mii de străini și cel puțin 10 mii de persoane din stânga Nistrului. Astfel, scăderea totală depășește 430 de mii de oameni.
Problema nu ține doar de număr, ci de structură.
Prima tendință este prăbușirea natalității. În perioada 2014–2024, numărul copiilor între 0 și 4 ani a scăzut cu 45 de mii. Este cel mai redus nivel al nașterilor din ultimele două secole. Familiile tinere aleg să plece și își construiesc viața peste hotare. Copiii nu dispar, dar nu se mai nasc în Moldova.
A doua tendință este plecarea tinerilor. Grupul 15–34 de ani înregistrează cea mai mare rată de migrație. Aproape 45% dintre tineri nu mai sunt în țară. Aceasta afectează direct piața muncii și formarea familiilor. Satele rămân fără populație activă și devin comunități dominate de persoane în vârstă.
A treia tendință este creșterea rapidă a populației vârstnice. Este singurul segment în expansiune. Pleacă tinerii, iar cei în vârstă rămân sau revin. În paralel, tot mai mulți moldoveni se întorc la vârsta pensionării. Presiunea pe sistemul social crește, în timp ce numărul contribuabililor scade.
Aceste trei tendințe se alimentează reciproc. Mai puțini copii înseamnă mai puțini tineri în viitor. Mai puțini tineri înseamnă o economie mai slabă. Mai mulți vârstnici înseamnă costuri bugetare mai mari.
Potrivit analizei, următorii 10 ani vor aduce cea mai severă criză a forței de muncă din istoria țării. Economia riscă să încetinească nu din lipsă de investiții, ci din lipsă de oameni.
Republica Moldova nu pierde doar populație. Își pierde baza de dezvoltare.
