Economia Republicii Moldova este menținută în viață de milioanele de cetățeni care muncesc peste hotare. Un studiu recent al IDIS „Viitorul” arată că banii trimiși de diaspora au ajuns să depășească veniturile din exporturi și salariile plătite în interiorul țării – un semnal de alarmă privind fragilitatea sistemului economic național.
Potrivit raportului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, numărul moldovenilor plecați la muncă în străinătate este mai mare decât al celor angajați oficial în țară. Remitențele continuă să fie unul dintre principalii piloni ai Produsului Intern Brut, acoperind o parte semnificativă din consumul intern și din bugetul public.
Conform datelor Băncii Naționale, în 2022 au fost transferate 1,74 miliarde de dolari, în 2023 – 1,62 miliarde, iar în primele nouă luni ale anului 2024 – 1,60 miliarde. Totuși, experții avertizează că sumele reale sunt considerabil mai mari, mulți moldoveni apelând la metode neoficiale de trimitere a banilor.
Vânzările nete de valută efectuate de persoanele fizice confirmă discrepanța: 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde în 2023 și 3,10 miliarde până la sfârșitul trimestrului al treilea din 2024. Diferența de peste un miliard de dolari indică faptul că o mare parte din fluxul de bani circulă pe căi informale, greu de monitorizat.
În ultimii 20 de ani, remitențele au crescut de peste 18 ori – de la 153 milioane USD în anul 2000 la aproape 3 miliarde USD în 2023. Însă, deși aceste sume au contribuit masiv la stabilitatea financiară a țării, dependența de diaspora devine un risc economic major.
Ponderea remitențelor în Bugetul Public Național a scăzut de la 22,1% în perioada 2010–2014 la doar 13,4% între 2020–2024. Cu toate acestea, fiecare al șaptelea leu din buget provine, indirect, din banii trimiși de peste hotare.
Economiștii avertizează că, fără reforme structurale și investiții interne, Republica Moldova riscă să rămână o economie „de supraviețuire”, alimentată mai mult de diaspora decât de propria activitate productivă.