Sectorul companiilor de stat, deși în scădere, rămâne unul important pentru economia Republicii Moldova, iar riscurile de corupție în cadrul companiilor de stat afectează nu doar costul produselor, calitatea serviciilor prestate și integritatea patrimoniului public, dar crește și expunerea statului, mai cu seamă în contextul noilor realități.
Aceste constatări sunt parte a studiului „Sectorul companiilor de stat: riscurile de corupție și reformele necesare” elaborat de Expert-Grup, transmite SafeNews.md cu referire la mold-street.com.
Riscuri de corupţie
Autorii propun că în procesul de evaluare a riscurilor de corupție în sectorul companiilor de stat să fie valorificată antiteza dintre corupție și integritate în scopul identificării și eradicării obstacolelor de integritate la nivel de stat și la nivel de întreprindere.
„Principalii factori de risc și obstacole de integritate la nivel de stat includ: lipsa unei politici care ar explica raționamentele de proprietate ale statului și mandatul companiilor de stat, constrângerile la nivel de consilii, suprapunerea rolurilor și conflictul de interese dintre rolul statului de elaborare a politicilor și cel de administrare a proprietății publice, standarde joase de guvernanță corporativă precum și capacități instituționale foarte limitate ale APP”, explică autorul studiului, Vitalie Rapcea, director de program la Expert-Grup.
De asemenea, acesta susține faptul că riscurile de corupție se materializează atunci când există obstacole de integritate atât la nivel de stat cât și la nivel de întreprindere.P
În studiu sunt menţionate câteva cazuri de guvernare defectuoasă şi riscuri de corupţie la întreprinderile de stat.
Achiziţii de 602 milioane lei fără licitaţii pentru reparaţia drumurilor
De exemplu Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) este adusă ca exemplu de control intern fragil, chiar şi după ce a fost elaborată şi adoptată o nouă organigramă.
La capitolul încălcarea procedurilor de achiziții este menționată Poșta Moldovei, la care în 2020 39% din tendere au fost efectuate cu nereguli.
Aceeași ASD în 2020 pentru a evita organizarea achizițiilor a procedat la semnarea acordurilor adiționale în privința a 13 drumuri publice naționale în valoare de 601,9 milioane lei din motiv că lucrările nu au fost realizate în termenele contractate, respectiv, a fost necesară stoparea și renegocierea perioadelor de executare a lucrărilor.
Un alt exemplu este cel al Căii Ferate, care în anii 2018-2019 a achiziționat bunuri și servicii în valoare de 31.9 milioane lei fără includerea acestora în planul de achiziții și în devizul de venituri și cheltuieli.
Plata nejustificată a primelor și premiilor la directori
Autorii menţionează şi calitatea proastă a manegemenului întreprinderilor de stat, multe din care activează cu pşierderi şi admit acumularea de datorii. Cu toate acestea managerii continuă să primească salarii şi prime grase pentru „activitate prodigioasă”.
În acest sens este adus cazul fostului director general al Moldelectrica, Ghenadie Dimov, care în 2020, în mare parte grație premiilor și sporurilor, ridica un salariu lunar în medie de 76.000 lei, în contextul în care compania a înregistrat pierderi de peste 7 milioane lei.
Şi directorul MoldATSA, este adus ca exemplu, pentru că prin decizia Consiliului de Administraţie primește prima salarială pentru performanța din 2019 în toamna anului 2020, din fondul de rezervă al întreprinderii, chiar dacă întreprinderea era în pană de lichidități, existând și restanțe la plata salariilor de aproximativ 4 luni.
Reformăm sau privatizăm
Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, a declarat că domeniul companiilor de stat este unul critic, deloc simplu de soluționat, ce are nevoie de o reformare amplă.
„Pentru companiile comerciale, statul trebuie să identifice cele mai bune momente pentru privatizarea acestora, astfel încât să obțină cele mai bune rezultate. Pentru companiile publice, este foarte important de îmbunătățit procesul de guvernanță, care, la noi, din păcate, încă se realizează încă după principiile sovietice. Trebuie să îmbunătățim segregarea funcțiilor și divizarea corectă a acestora pentru a avea eficiență maximă”, a precizat ministrul Gaibu.
Tatiana Savva, adjuncta directorului general a Agenției Proprietății Publice susţine că „Buna Guvernare nu înseamnă doar transpunerea formală a bunelor practici, dar înseamnă adaptarea lor la necesitățile sectoriale”.
„La acest capitol, s-a venit recent cu un cod de bună guvernare, s-a venit cu un cod de evaluare a activității managerilor instituțiilor de stat, cu responsabilizarea și profesionalizarea consiliilor de administrare. Recunoaștem că este un drum lung, însă prin eforturi comune vom reuși să contribuim la îmbunătățirea transparenței și guvernanței din sectorul companiilor de stat. Până acum APP nu a avut un sistem informațional bine organizat, un sistem de monitorizare și responsabilizare a managerilor întreprinderilor, la fel lipsește o politica de stat in domeniul proprietății publice. La moment, APP dezvoltă această politică care urmează să fie adoptată până la sfârșitul acestui an”, a declarat Tatiana Savva.
Recomandări
Adrian Lupușor, director executiv, Expert-Grup, consideră că reforma întreprinderilor de stat a fost mereu amânată pe parcursul perioadei de independență din motive politice sau interese obscure.
„Aceste amânări ne-au costat bani publici, investiții ratate și imagine șifonată ca țară și mediu de afaceri”, a afirmat directorul executiv, Expert-Grup.
În vederea sporii nivelul de transparență și îmbunătățirii guvernanței corporative ale întreprinderilor de stat, autorul studiului a formulat o serie de recomandări precum:
- Aprobarea politicii de proprietate a statului cu reflectarea raționamentelor de proprietate și delimitarea clară, fără suprapuneri, a rolului tuturor părților implicate;
- Îmbunătățirea guvernanței corporative prin instituirea unor criterii transparente pentru selecția membrilor consiliilor, bazate pe competențe și integritate, nominalizarea membrilor independenți, subordonarea de raportare a controlului intern către consiliul de administrație, depolitizarea și responsabilizarea consiliilor;
- Consolidarea capacităților instituționale ale APP pentru o mai bună evidență, administrare și control al gestiunii patrimoniului public în vederea unei administrări și deetatizări cu valoare adăugată pentru societate;
- Instituirea unor sancțiuni pentru factorii de decizie responsabili de neasigurarea transparenței și dezvăluirea informației.;
- Instituirea unei abordări ex ante în analiza riscurilor de corupție în cadrul companiilor de stat prin prisma identificării și eradicării obstacolelor de integritate.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
