Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se confruntă cu una dintre cele mai dificile dileme de la începutul războiului: să accepte un acord de pace negociat de Donald Trump și Vladimir Putin sau să mizeze pe o susținere europeană considerată insuficientă și inconsistentă, potrivit unei analize publicate de Politico.
După discuțiile de weekend din Geneva, europenii au vorbit despre „progrese bune”, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că există „o bază solidă pentru a avansa”. Oficialii UE și ai Marii Britanii au participat la negocierile reluate, după ce fuseseră excluși din planul inițial american, format din 28 de puncte, pe care îl considerau favorabil Rusiei.
Entuziasmul european a fost însă de scurtă durată. Luni, Kremlinul a respins ferm propunerile venite de la Bruxelles, catalogându-le drept inacceptabile. În același timp, Zelenski a anunțat că SUA și Ucraina au convenit un text revizuit, deși „probleme sensibile” urmează să fie discutate direct cu Trump. Marți, secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, urmează să se întâlnească în Abu Dhabi cu reprezentanți ai Rusiei pentru a continua negocierile.
Riscul major pentru Kiev este ca Putin să îl convingă pe Trump să revină la planul său inițial, care prevedea cedarea unor teritorii către Rusia, renunțarea Ucrainei la aspirațiile de aderare la NATO și reducerea armatei ucrainene de la aproape un milion de militari la 600.000.
În acest scenariu, Zelenski ar trebui să aleagă între acceptarea unui acord extrem de dezavantajos sau dependența de un sprijin european care, după aproape patru ani de război, nu include nici trupe, nici armele solicitate, nici utilizarea rapidă a activelor ruse înghețate.
Mai mulți republicani americani critică rezistența Europei la planul lui Trump, acuzând-o că „nu este dispusă să lupte”. „Singura modalitate de a-l învinge pe Putin este lupta — iar ei nu sunt dispuși să facă asta”, a declarat Greg Swenson, președintele Republicans Overseas UK.
În ciuda asigurărilor privind sprijinul financiar și militar, UE se confruntă cu propriile impasuri. Demersul de utilizare a celor 140 de miliarde de euro din activele ruse înghețate s-a blocat din cauza opoziției Belgiei, iar diplomații se tem că întregul plan s-ar putea prăbuși dacă noul acord de pace va menționa folosirea acestor fonduri.
Nici ideea unei misiuni internaționale de menținere a păcii, propusă în trecut de Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, nu mai este luată în discuție serios. În Franța, chiar și apelurile armatei la pregătirea populației pentru un potențial conflict cu Rusia au provocat indignare politică. Germania insistă că desfășurarea brigăzii sale în Lituania reprezintă deja „o contribuție specială”.
Pentru Ucraina, realitatea este că marile puteri occidentale evită să riște pierderi umane prin trimiterea unor trupe pe front. „Am putea învinge Rusia, dar mulți oameni ar muri”, a spus Swenson.
În aceste condiții, Zelenski se apropie de un moment decisiv, în care viitorul țării ar putea depinde de alegerea dintre un acord nedrept și promisiuni europene care poate nu vor fi îndeplinite la timp.