Un tânăr relatează despre dezastrul din spitalele cu profil COVID-19. El a scris toată povestea pe pagina sa de Facebook, după ce a ajuns în una din aceste instituții. Potrivit tânărului, odată ajunși acolo înțelegi imediat impotența, lipsa de organizare și haosul din sistemul medical.
“Din start va spun că nu vreau sa judec pe nimeni, pentru ca înțeleg situația creată. Am fost testat POZITIV la COVID19 la un centru privat din motiv ca ma aveam unele simptome starnii. Am primit pozitiv. Îndată in 10 minute am sunat ambulanta. Am lăsat masina in mijlocul străzii ca sa nu merg mai departe sa infecteze pe cineva. La sosire doar mi sa măsurat temperatura, aveam 37. Am fost dus la Centru COVID19 de la Moldexpo.
STRANIU:Acolo am fost refuzat pentru investigații din motiv ca asa sunt indicațiile. Băieți de pe ambulanță amabili, au rămas șocați, au sunat la disperare, acolo au fost sfătuiți să-mi dea drumul acasă și sa mau informat ca sa stau în casa și sa aștept sunetul medicului responsabil. Am fost lasat in strada în mijlocul străzii ca sa plec pe jos acasă fiindcă trăiam la undeva 3 km de casa și ei pleacă la baza. Dupa Stres, sa ridicat temperatura, am băut paracitamol și a scăzut.
STRANIU: Stau acasă sâmbăta duminica și abia luni în adoua parte a zilei coincident posibil, au fost sunat concomitent de cineva de la minister apoi de la spital și cineva de la statistică. Sigur convorbirea a durat, nu pot sa vorbesc cu toți odată. Nimeni, sa întrebe cum te simți. Dar cu diferite întrebări și obiecții care si cu amenințări de ce stau de atâta timp acasă și dacă o sa ies afară o sa primesc amenda și o sa stau cu politia la ușa in spital și nici un fel.de sfaturi sau tratament.
( Șocat, eu am fost foarte responsabil am anunțat 112 , am fost lăsat în drum fără investigații,sau tratament, sau sfaturi, 3 zile nimeni nu ma mai contacteaza și hop toți au venit după sărbătoare de Paște la lucru și posibil mult de lucru, și mulți pacienți au apărut, și se comportau ca la incubatorul de tăiat găini.)
Am rămas șocat de si de a doua atitudine, mam liniștit, zic se întâmplă a fost Paștele și eu asteptam sa treacă bolnav ?
STRANIU:
Dupa 10 zile am avut dureri musculare și ceva schimbari, doctorul meu responsabil sa îngrijorat, și ma indemnat sa sun ambulanță sa merg la un spital să-mi facă Renghen la plămâni ca sa se asigure, ca să nu rămân fără ei.
A venit ambulanta, fetele m – au dus la spital, aici surpriză: duminica nu este tehnic la renghen. Au solicitat la dispecerat sa ma ducă să-mi facă la alt spital. Au primit refuz fiindcă asa e procedura.? Doar sa aștept pina luni. Mi sa propus sa fiu internat fiindcă au locuri și trebuie sa le acopere. La insistența mea am fost dus acasă. Ca sa aștept pina luni. Stres mult dacă sincer sa ridicat iarăși temperatura. Am băut paracitamol și a scăzut.
STRANIU
Luni ma simt foarte bine. Doctorul meu a insistat sa merg sa fac renghen. Întreb și ambulanță sa iau geanta cu mine. Ei zic dacă o sa fie bine trebuie sa te întoarcă acasă, asa fac cu alții.
Ajung fac renghen, tot bine. In 2 minute îmi zic sa semnez ca sunt deacord sa ramin in spital. Zic cum asa fara lucruri, am stat acasă peste 10 zile nu am fost ascultat la plamini de nimeni, renghen nu, la întrebarea mea care sunt procedurile și cind voi fi testat am primit raspuns ca e procedura noua si singuri ei nu stiu cum va fi. Eram în supraveghere de medicul de familie. Am fost trimis doar pentru renghen și anuntat dacă va fi bine ma întoarce acasă.
Au venit 5 in capul meu sa ma convingă ca odată ce am sunat ambulanta deja trebuie sa ramin in spital. I-am rugat oamnei buni nu veniți cu atâta energie rea fiitca am fost informat altfel, și cum am stat asa perioada acasă și acum iarăși stres din cer ma puneți în spital pentru ca aveți locuri. Acasa am fost anunțat altfel, nu am lucruri, ma simțeam bine.
La insistenta lor am mers în palata. Din cauza nervilor creata de acest sistem au început amețeli. Am solicitat la asistenta medicala să-mi măsoare tensiunea. Dar surpriza 2 ore stau în palata unde e un frig astăzi extraordinar. Nimeni nici o reacție. Doar am fost anunțat ca de aici nu ies degrabă.
Apa nu, haine de schimb nu, vitaminile mele nu, mincare nu, asistenta nu, condiții nu. Stau într-o camera de 5 persoane cu 3 persoane de 76 de ani. Care îmi spun ca foarte greu le-au dat niște vitamine. Si mincarea lasa de dorit.
Sincer mereu mam simțit stabil cu această boală. Dar la fiecare întâmplare de aceasta mi sa agrevat situatia.
#EuRezist dar vreau atitudine fata de toți cei bolnavi. Scriu asta fiitca chiar bărbații din camera zic, sau sa spui sau nu, oricum nu vor fi schimbări, o sa trecem și peste asta.
Eu vad oameni foarte bravo, companii care fac voluntariat și donează, se staruie. PENTRU CINE ?
Oamenii bolnavi de acest ucigas invizibil au nevoie de liniste, de atititudine in primul rand.
Dar la noi se intereaza in spitale pentru a fi la număr și a da la cheltuieli banii. Amu e momentul de îmbogățit pentru cineva sau cum ?
Oare cine e vinovat de asa experiente oribile din viata noastră, a acelor bolnavi ?
1 Cei care fac VOLUNTARIAT și Doneaza ?
2 Oamenii care își fac serviciul incorect și nu au atitudine ?
3 Conducerea ?
4 Pacienții ?
Sper mult sa ajungă acest mesaj la organele abilitate și sa primesc un răspuns fiindcă am sunat și la liniile verzi, nu răspunde nimeni fiindcă e Luni și azi e liber posibil. E sărbătoare .
Fiti sănătoși și aveți grija de cei dragi.
PS: Nu judec pe nimeni, doar vreau ca sa fie atitudine!”
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
