Curtea Supremă de Justiție a respins toate contestațiile depuse împotriva deciziilor Comisiei de evaluare a procurorilor în baza Legii 26/2022.
CSJ a menținut decizia Comisiei în cazul fostului procuror Ion Tețcu. Magistrații au stabilit că evaluarea a fost făcută corect și au confirmat existența unui sold negativ de 141.420 lei pentru anul 2021 în declarațiile familiei acestuia, discrepanță demonstrată prin documente bancare și acte de avere. Instanța a reiterat că legea permite respingerea unui candidat dacă există dubii serioase privind integritatea etică sau financiară.
„Chiar și cea mai mică diferență între venituri și cheltuieli pe durata a 15 ani este suficientă pentru a nu promova evaluarea”, se arată în decizia CSJ.
Aceasta este a unsprezecea contestație respinsă. Toate cele 11 plângeri depuse de candidații care nu au promovat evaluarea integrității au fost respinse, iar deciziile Comisiei au rămas valabile.
Comisia a evaluat 32 de candidați pentru funcții în colegiile Consiliului Superior al Procurorilor. Dintre aceștia, 15 au promovat, iar 17 nu au trecut testul de integritate. În 9 cazuri au fost constatate dubii privind integritatea etică și financiară, în alte 3 dubii doar privind integritatea etică, iar într-un caz privind integritatea financiară. Trei candidați s-au retras, iar un candidat nu a depus declarațiile obligatorii.
Potrivit legii, un candidat îndeplinește criteriul de integritate etică dacă nu are suspiciuni de corupție, nu a încălcat regulile de etică și nu a încălcat regimul declarării averii. Pentru integritatea financiară, averea trebuie să corespundă veniturilor din ultimii 15 ani.
În procesul de evaluare, Comisia a identificat nereguli precum implicarea în cauze ajunse la CEDO, achiziții imobiliare la prețuri preferențiale, activități economice incompatibile cu funcția, utilizarea unor contracte „simulate”, obținerea unor terenuri sau locuințe în condiții nejustificate, dar și folosirea conturilor bancare ale unor persoane decedate.
La criteriul financiar au fost depistate dezechilibre de peste 100.000 sau 200.000 lei pentru un singur an, depozite bancare nejustificate de 60.000 de euro, împrumuturi fără acoperire, sau finanțarea neclară a unor bunuri mobile și imobile.
Au fost identificate și cazuri de nedeclarare a veniturilor, a economiilor în numerar, a conturilor bancare cu sume mari, a valorii reale a autoturismelor și imobilelor, precum și omisiuni repetate ale bunurilor deținute în țară și peste hotare. În unele situații, omisiunile au continuat chiar în timpul procesului de evaluare.
Comisia a subliniat că, deși unele decizii au fost contestate, acest fapt nu a afectat procesul de desemnare a membrilor în organele de autoadministrare ale procurorilor, care funcționează în regim normal.