Parlamentul Coreei de Sud a votat sâmbătă, cu majoritatea necesară, pentru punerea sub acuzare a preşedintelui Yoon Suk Yeol din cauza încercării sale de a impune legea marţială la începutul acestei luni.
Rezoluţia care va duce la suspendarea sa din funcţie a întrunit 204 voturi favorabile, în condiţiile în care era necesară o majoritate de 200 de voturi, anunţă agenţia sud-coreeană Yonhap. 85 de voturi au fost împotrivă.
Decizia lui Yoon de a impune legea marţială, asupra căreia a revenit peste câteva ore, a aruncat ţara într-o criză constituţională, în timp ce soldaţii s-au ciocnit cu protestatarii pe străzile capitalei Seul.
Starea de urgenţă a durat doar şase ore, deoarece parlamentul a votat pentru blocarea decretului. Ulterior, preşedintele şi-a cerut scuze şi a supravieţuit unui prim vot de punere sub acuzare după ce membrii Partidului Puterii Poporului (PPP), partidul său, au boicotat votul.
Partidele de opoziţie din ţară au organizat sâmbătă un al doilea vot şi au aveau nevoie de două treimi din cele 300 de voturi din Adunarea Naţională pentru a susţine moţiunea, ceea ce însemna cel puţin 200 de deputaţi.
Odată moţiunea va fi adoptată, Yoon va fi suspendat din funcţie până când Curtea Constituţională va valida punerea sa sub acuzare. Prim-ministrul Han Duck-soo va fi în acest timp şef interimar al statului.
Curtea va avea la dispoziţie 180 de zile pentru a se pronunţa.
Dacă va confirma punerea sub acuzare, Yoon va deveni al doilea preşedinte din istoria Coreei de Sud care are această soartă, după Park Geun-hye în 2017.
Există însă şi un precedent de destituire adoptată de Parlament, dar invalidată de Curtea Constituţională: cea a lui Roh Moo-hyun, în 2004.
Chiar dacă scapă de punerea sub acuzare, Yoon Suk Yeol ar putea fi totuşi considerat „responsabil din punct de vedere juridic” pentru abuz de putere, a declarat pentru AFP Kim Hyun-jung, cercetător la Institutul de Drept al Universităţii Coreene. „Acesta este în mod clar un act de rebeliune”, a continuat ea. „Chiar dacă moţiunea de destituire nu este adoptată, preşedintele nu poate scăpa de responsabilitatea penală”, crede cercetătoarea.
În timp ce Coreea de Sud se afundă într-o criză politică, Yoon Suk Yeol a ales să aibă o atitudine de sfidare. Într-un discurs televizat, joi, el a promis că va lupta „până în ultimul minut”.
De la încercarea sa dezastruoasă de a impune legea marţială, la 3 decembrie, şi de a desfiinţa parlamentul prin trimiterea armatei, zeci de mii de sud-coreeni au ieşit pe străzile Seulului pentru a-i cere demisia şi încarcerarea, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, şi sâmbătă, în timp de deputaţii votau a doua încercare de scoatere a preşedintelui din jocul politic..
Potrivit unui sondaj Gallup publicat vineri, cota de popularitate a preşedintelui a scăzut la un nou minim de 11%, iar 75% dintre cei intervievaţi erau în favoarea destituirii sale. Manifestanţii de pe străzi reprezintă întregul spectru al societăţii sud-coreene, de la tineri fani K-pop care flutură beţe luminoase la pensionari care au îndurat zilele întunecate ale dictaturii militare din anii 1980.