Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a declarat, joi, reporterilor că Chișinăul nu vede nicio amenințare imediată din partea regiunii separatiste aliniate de Rusia, Transnistria, în estul țării, în ciuda instabilității regionale cauzate de războiul din Ucraina.
Popescu a spus că Guvernul nu vede „niciun motiv ca Moldova să devină ținta unor activități militare ostile ”, adăugând: „Avem responsabilitatea de a lua în considerare toate amenințările posibile”, transmite SafeNews.md cu referire la Newsweek.
Moldova este o mică republică ex-sovietică blocată între Ucraina și România. Granița sa de vest se află la puțin peste 20 de mile de orașul-port ucrainean strategic Odesa, care în ultimele zile s-a pregătit pentru un posibil asalt rusesc.
Iar o porțiune de pământ din estul țării – între râul Nistru și granița cu Ucraina – găzduiește deja aproximativ 1.300 de soldați ruși, dintre care 400 de menținere a păcii. Soldații sunt dislocați pentru a sprijini pro-Moscova autodeclarata Republică Moldovenească Transnistreană.
Pentru Moldova – pe care Popescu a descris-o drept „cel mai fragil vecin” al Ucrainei – invazia rusă a Ucrainei din vecinătate ar putea reprezenta o amenințare existențială, deși ministrul de Externe a spus că încă nu există semne că separatiștii sau susținătorii lor ruși din Transnistria se pregătesc să continue ofensiva.
„În acest stadiu, nu vedem semne de intenție că regiunea transnistreană sau forțele sale locale de securitate sau personalul militar rus staționat în Transnistria ar fi pregătite pentru desfășurarea acțiunilor militare în Ucraina”, a spus Popescu.
„Desigur, acestea fiind spuse, nu putem prevedea ce se va întâmpla mâine sau peste două săptămâni sau peste două luni. În acest sens, deocamdată, situația în jurul Transnistriei este calmă. Sperăm să rămână la fel.
„Dar din nou, așa cum am spus, trebuie să fim pregătiți pentru toate riscurile posibile. Și, desigur, multe vor depinde de cursul războiului din Ucraina”.
El a continuat: „Nu suntem o țară foarte mare. Nu avem o armată foarte mare și nu avem o armată foarte bine dotată cu echipamente sofisticate. Așa că, așa cum am spus, suntem obligați să ne pregătim pentru întregul spectru de scenarii. Dar, desigur, nu speculăm, nu anticipăm și nu putem vorbi public despre scenarii.”
Popescu a avertizat că situația Republicii Moldova este „complicată pe toate fronturile posibile”.
„Facem tot posibilul și sperăm că situația din Ucraina se va stabiliza și că se va reveni la interacțiunea pașnică și la soluții negociate”, a adăugat el.
„Dacă această stabilizare nu va avea loc, va fi o tragedie… în primul rând pentru Ucraina, dar și pentru Moldova”.
Constituția Republicii Moldova din 1994 a consacrat neutralitatea Chișinăului. Popescu a spus că invadarea Ucrainei de către Rusia nu va schimba această politică. „Din punct de vedere constituțional, Moldova nu poate lua parte în conflictele militare”, a spus el.
„Moldova se concentrează pe relaxarea, facilitarea și răspunsul la nevoile umanitare ale cetățenilor ucraineni sau ale cetățenilor din alte țări, care au fost forțați să plece din casele lor pe teritoriul nostru”.
Statul est-european – care are o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori, sau mai puțin de o zecime din Ucrainei – a devenit o cale de evadare cheie pentru cei care fug de ofensiva din ce în ce mai brutală a Rusiei.
Popescu a spus că aproximativ 300.000 de persoane au intrat în Moldova de la începutul invaziei din 24 februarie, dintre care 270.000 erau refugiați ucraineni. Dintre aceștia, 107.000 se află încă pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 46.000 minori.
Popescu a spus că Moldova are cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor din întreaga regiune.
„Ne apropiem de 4% din populația noastră, fiind refugiați”, a adăugat ministrul.
Până acum, majoritatea sunt cazați în locuințe private sau la gazde, a spus Popescu despre refugiați. Aproximativ 10.000 sunt în centre pentru refugiați.
„Deocamdată, așa cum am spus, majoritatea se află într-o situație rezonabil de confortabilă în locuințe și apartamente private”, a spus Popescu.
„Dar cu cât acest număr crește mai mult, cu atât mai mulți dintre ei vor fi cazați și mai puțin confortabil, aș spune, centre de cazare și refugiați. Și sperăm cu adevărat că nu trebuie să avem orașe cu corturi, ceea ce este, desigur, mult poziție mai stresantă în care să te regăsești.”
Popescu a spus că guvernul moldovean acoperă o treime din costul fiecărui refugiat, care în prezent reprezintă aproximativ 1,1 milioane de dolari pe zi. Restul, a spus el, este acoperit de donații și sprijin internațional, inclusiv din partea Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați.
Moldova, împreună cu Ucraina și Georgia, a solicitat să devină membră a Uniunii Europene.
Liderii UE s-au întâlnit pentru a discuta cele trei oferte și orice potențial de accelerare a procesului, care în mod tradițional poate dura mulți ani.
Liderii UE s-au deplasat joi la Versailles, Franța, pentru a discuta cererile, printre alte chestiuni.
„Bineînțeles că sperăm că vom primi semnalul pozitiv”, a spus Popescu. „Dar, în același timp, suntem foarte conștienți că aderarea la UE nu se face peste noapte, nici măcar în câteva luni.
„Noi, ca guvern, continuăm să facem tot posibilul pentru a consolida capacitatea și credibilitatea Moldovei de a deveni un stat membru al UE la un moment dat.
„Ne dăm seama că cel mai important lucru pe care îl putem face pentru viitorul Moldovei este să facem reforme: să consolidăm democrația, să luptăm împotriva corupției, să îmbunătățim economia și să mergem pe calea europenizării accelerate, dar totuși standard,… a unei țări.”
Ambiția Moldovei la UE, a spus Popescu, nu va avea nicio influență asupra neutralității acesteia.
UE rămâne o uniune în primul rând economică, deși articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona al uniunii impune ca „alte țări UE să vină în sprijinul și ajutorul, cu toate mijloacele posibile, unui stat membru aflat sub atac armat”.
Nu se așteaptă ca națiunile tradiționale neutre să-și încalce politicile de neutralitate de lungă durată.
„Neutralitatea este destul de populară în rândul publicului și alegătorilor”, a spus Popescu, adăugând că viziunea Moldovei este de a adera la UE „în timp ce rămâne neutră”, într-un mod similar cu Finlanda, Suedia, Austria, Cipru și Irlanda.
„Avem o bază legală și o constituție care ne determină acțiunea. Și, în cele din urmă, insistăm și asupra dreptului suveran al Republicii Moldova de a decide ce fel de politici de securitate dorește să urmeze, indiferent dacă este neutralitate sau altceva”.
Popescu a spus că invazia Rusiei a semănat instabilitate și tragedie în toată Ucraina și în restul Europei. Prejudiciul cauzat, a spus el, va submina Europa și națiunile sale în anii următori.
„Ceea ce s-a întâmplat deja este destul de tragic, iar repercusiunile vor fi resimțite pentru multă vreme. Nu ani, decenii”, a spus el.
„Și aceste repercusiuni vor fi extrem de negative pentru Ucraina, pentru Moldova, pentru Rusia, pentru Polonia, pentru Slovacia, pentru România, pentru Ungaria, pentru fiecare stat european. Cu cât se termină mai devreme, cu atât această perioadă de recuperare va fi mai scurtă”.
Ministrul de externe a adăugat că este încrezător că Ucraina va învinge: „Cunoscând partea noastră de lume, aș spune că oamenii – inclusiv oamenii din Ucraina, în acest caz – știu ce vor și vor obține”.