Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, susține că sistemul bancar din țară se îndepărtează tot mai mult de finanțarea economiei reale și se concentrează pe creditarea imobiliară și a statului. Declarațiile vin în contextul unui raport recent al Fondului Monetar Internațional care semnalează creșterea expunerii băncilor față de sectorul construcțiilor.
Potrivit analizei FMI, creditele acordate sectorului construcțiilor au ajuns să reprezinte aproximativ 30% din totalul creditelor bancare, nivel care ridică întrebări privind stabilitatea sistemului financiar.
Vlad Filat afirmă că această situație nu este rezultatul unei evoluții naturale a pieței, ci consecința unor decizii economice adoptate în ultimii ani. În opinia sa, limitarea plăților în numerar și cerințele stricte privind demonstrarea provenienței banilor au distorsionat piața imobiliară.
„Într-o țară în care o parte semnificativă a populației trăiește peste hotare și unde anual intră în economie miliarde de euro din diaspora, astfel de cerințe creează bariere inutile”, afirmă fostul premier.
Potrivit acestuia, efectele s-au văzut în piața imobiliară. În anul 2025, pentru prima dată, peste 60% dintre apartamente au fost cumpărate prin credite ipotecare. Chiar și persoanele care dispuneau de economii au preferat să contracteze credite pentru a evita verificări suplimentare asupra sursei banilor.
În același timp, Filat susține că sectorul real al economiei primește tot mai puțină finanțare din partea băncilor. El indică faptul că în anul 2012 creditarea netă a businessului reprezenta aproximativ 17,8% din PIB, iar în 2025 aceasta ar fi ajuns la doar 0,2% din PIB.
Fostul prim-ministru afirmă că băncile preferă să crediteze statul, care se împrumută pe piața internă la dobânzi de aproximativ 9–10%, sau să acorde credite ipotecare populației.
Datele invocate de Filat arată că, în 2025, companiile din construcții au contractat credite de circa 58,1 miliarde de lei, în timp ce depozitele acestor companii în bănci au ajuns la 57,6 miliarde de lei. În aceste condiții, creditarea netă a sectorului ar fi de aproximativ 0,5 miliarde de lei.
De asemenea, fostul premier critică politica de împrumut a guvernului, menționând că autoritățile s-au finanțat pe piața internă la dobânzi mai mari, deși existau opțiuni de finanțare externă mai ieftine. Potrivit estimărilor prezentate de el, statul plătește anual peste 5 miliarde de lei doar pentru dobânzi.
Filat mai susține că sectorul agricol rămâne fără sprijin suficient, în contextul în care agricultorii au solicitat în 2025 amânarea plăților la credite în valoare de 0,5–0,8 miliarde de lei, cerere care, potrivit lui, nu a fost acceptată.
În opinia fostului prim-ministru, actualul model economic favorizează profitabilitatea sectorului bancar și creșterea împrumuturilor statului, în timp ce finanțarea economiei reale rămâne limitată.
