Ecuador se confruntă cu cea mai gravă criză de securitate din istoria sa recentă, pe fondul expansiunii traficului de cocaină și al consolidării rețelelor criminale internaționale. Țara, odinioară considerată una dintre cele mai sigure din America Latină, a devenit în ultimii ani o rută strategică pentru cartelurile mexicane și columbiene, relatează New York Times.
Criza din Ecuador a explodat în 2022, când guvernul pierduse controlul asupra marilor închisori, transformate în centre de recrutare pentru bande. În timp ce violența creștea, fostul președinte Guillermo Lasso a cerut sprijin SUA. Însă Washingtonul nu a răspuns prompt, fiind concentrat aproape exclusiv pe combaterea fentanilului – drogul responsabil pentru aproximativ 73.000 de decese în SUA doar în 2023.
Ecuador, care nu se confrunta cu o criză a fentanilului, nu a reușit să atragă atenția administrației americane.
Prioritizarea luptei împotriva fentanilului a deschis poarta pentru expansiunea traficului de cocaină. Potrivit autorităților ecuadoriene, până la 70% din cocaina mondială ar tranzita astăzi teritoriul țării. Această situație a alimentat un val de violențe fără precedent: orașe altădată liniștite au ajuns în topul celor mai periculoase din lume, iar atacurile cu bombe și asasinatele au devenit tot mai frecvente.
Abia după accentuarea crizei, Washingtonul a crescut sprijinul pentru Quito. Personalul biroului anti-narcotice al Departamentului de Stat din Ecuador a ajuns de la un singur angajat la aproape 30, iar ajutorul financiar american a crescut semnificativ, depășind 250 de milioane de dolari. Totuși, experții avertizează că măsurile sunt tardive, în timp ce cartelurile și-au consolidat deja controlul.
Noul președinte, Daniel Noboa, a mobilizat armata pe străzi și a lansat o campanie dură împotriva bandelor, însă violențele au continuat. Grupările criminale au răpit polițiști, au atacat instituții media și folosesc explozibili cu o frecvență îngrijorătoare. Diplomați și oficiali străini descriu situația drept „un război existențial”.
Marina și poliția se confruntă cu o lipsă cronică de echipamente, corupție și o rețea criminală tot mai sofisticată. Oficialii recunosc că traficanții dispun de resurse financiare uriașe, atrăgând tineri săraci în activități ilegale, în timp ce pregătirea militară și investițiile statului nu țin pasul.
Creșterea consumului mondial de cocaină – aproximativ 25 de milioane de utilizatori în 2023 – și legăturile tot mai strânse dintre cartelurile sud-americane și mafiile europene amplifică dimensiunea globală a problemei. Experții avertizează că ignorarea cocainei în favoarea luptei împotriva fentanilului a contribuit la explozia violenței în țări de tranzit precum Ecuador.
Criza arată, spun specialiștii citați de New York Times, că o strategie eficientă împotriva drogurilor trebuie să fie globală și integrată, abordând atât cererea, cât și oferta, și sprijinind țările aflate în prima linie a traficului internațional.