După ce în ultimul timp a fost acuzat în nenumărate rânduri, de către reprezentanții Platformei DA, de incompatibilitate cu sistemul de drept dn Moldova și diverse ilegalităzi, proaspătul judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) Dorel Musteață sparge tăcerea. Astfel, magistratul i-a sugerat fostului deputat PPDA, Dinu Plîngău, ca ultimul să se adreseze organelor competente, dacă deține probe ce-l încriminează.
Într-o postare pe o rețea de socializare, Donu Plîngău a scris anterior că magistratul Dorel Musteață ar fi fost promovat de către PAS, pentru a votat în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) pentru inițierea și punerea sub cercetare a procurorului general, Alexandr Stoianoglo, alături de alți membri apropiați ai guvernării.
„După 1,5 h (n.r. ore) de amintiri din copilăria unui judecător, Comisia a decis să dea raport pozitiv pentru numirea în funcția de judecator la CSJ, a lui Dorel Mustață. Cine e Dorel Musteață întrebați-l pe Damir! Să înteleg că merge schema vot pentru vot. Asta-i reforma justiției?”, scria liderul interimar al Platformei DA.
Ulterior, colegul lui Plîngău, ex-deputatul Alexandr Slusari a anunțat că deține informații precum că Musteață ar fi cumpărat în 2017 două apartamente în centrul capitalei cu doar 40 de mii de euro, imobile care însă nu sunt incluse în declarația de avere și interese personale.
Slusari, a mai publicat un document cu referire la Dorel Musteață și Nina Cernat, obținut de la SIS. Actul scoate la iveală că, Dorel Musteață și soția sa, fiica și soacra ar deține patru autoturisme, șapte apartamente în municipiul Chișinău, cu suprafața totală de 421,4 metri pătrați, patru încăperi nelocative, inclusiv un local cu destinație economică, două case de locuit cu suprafețe de aproape 240 de metri pătrați, 17 terenuri agricole și altele.
La 24 noiembrie, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata PAS, Olesea Stamate, a reacționat la dezvăluirile făcute de fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari, privind averea impunătoare pe care o deține familia și rudele apropiate ale judecătorului Curții Supreme de Justiția (CSJ), Dorel Musteață, notă informativă prezentată de Serviciul de Informații și Securitate în 2020 și a făcut o interpelare către SIS să facă o clarificare în această situație.
Procuratura Generală și SIS au venit cu reacții. Procuratura spune că o sesizare pe cazul dat nu a fost înregistrată în cadrul registrelor instituțiilor, iar SIS afirmă că ddocumentele prezentate în 2020 pe numele lui Musteață și Cernat sunt autentice, însă nu poate proba veridicitatea informațiilor, deoarece urmau să fie supuse investigațiilor de către organele de drept responsabile.
Ulterior, Procuratura Anticorupție a anunțat că examinează în cadrul unui proces penal, acțiunile pretinse a fi ilegale ale celor doi magistrați, prin prisma săvârșirii infracțiunii de îmbogățire ilicită.
Replica lui Musteață: „Să aibă tăria de caracter” și să recunoască mai întâi păcatele din justiție ale familiei sale
Contactat pentru o reacție la acest subiect, proaspătul judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) Dorel Musteață, a menționat că deocamdată nu a fost citat la Procuratura Generală sau cea a Anticorupției, însă la timpul oportun va merge și va prezenta toate actele care dovedește legalitatea numirii sale la CSJ.
Totodată, Musteață l-a îndemnat pe Plângău „să aibă tăria de caracter” și să recunoască mai întâi păcatele din justiție ale familiei sale. Magistratul s-a referit la o cauză pierdută de Republica Moldova la CEDO încă în 2014, prin care statul a fost obligat să achite prejudicii și taxe de aproape 6 000 de Euro. Magistratul sugerează că o parte din vină pentru pierderea acestui dosar la CEDO i-ar reveni tatălui fostului deputat, care, la acea vreme, activa în cadrul Inspectoratului de Poliție Edineț.
„Domnului Plîngău i-aș sugera, dacă deține probe, să sesizeze în conformitate cu legislația organele competente și să nu facă justiție la televizor… Ceea ce ține de averea mea, în declarația de avere este menționată toată averea mea. Ceea ce ține de verificările de rigoare efectuate de organele respective, de asemenea dețin documente, să se informeze pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii… La fel, i-aș sugera să aibă tăria de caracter și să se expună vizavi de ce apartenență are el sau membrii familiei lui față de cauza Pareniuc contra Moldovei, examinată de CtEDO la 1 iulie 2014, prin care statul Republica Moldova a achitat un prejudiciu de 3 500 de euro taxe și 2 440 de euro costuri și cheltuieli… Vinovat se face unul din membrii familiei lui, nu voi da nume”, a precizat Musteață.
Este vorba despre dosarul depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2014 de către reclamanta Vera Pareniuc, o cetăţeancă a Republicii Moldova, originară din Edineţ care s-a plîns că a fost victima unei „provocări” din partea poliţiei şi în rezultatul căreia ar fi săvîrșit o infracțiune. Mai exact, aceasta activând în calitate de inspector superior în cadrul Inspectoratului fiscal Edineţ, a fost învinuită de corupere pasivă şi condamnată prin decizia definitivă a Curţii de Apel Bălţi din 21 martie 2007. Instanţa de judecată i-a aplicat o pedepsă sub formă de amendă în mărime de 20 000 lei şi închisoare pe termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere pe termen de 3 ani.
De asemenea, Musteață spune că în 2020, când Dinu Plîngău se afla în fotoliul de deputat, fratele acestuia ar fi avut doar de câștigat, fiind procuror, deși în anul 2019 a fost anchetat disciplinar de către Colegiul de disciplină și etică al procurorilor.
„Aș vrea să-l întreb, cum e posibil ca în perioada cât el a fost ales al poporului, fratele lui Alexandru Plîngău a fost promovat de la Procuratura Edineț, la Procuratura de circumscripție Chișinău, la 20 noiembrie 2020? Din informația pe care o dețin, fratele lui a avut anterior mai multe tentative de transfer și nu i-a reușit. La fel, dacă poate să răspundă: A semnat fratele lui renumita cerere de capturare a statului de către noul Parlament din 2019. Alexandru Plîngău a semnat capturarea statului de către fratele său, Dinu Plîngău…”, a mai menționat magistratul.
Se pare că fratele lui Dinu Plîngău, Alexandru Plîngău nu o duce deloc rău. În timp ce Plîngău arată cu degetul la apartamentele lui Musteață, fratele președintelui interimar al Platformei „DA” indică în declarația sa de avere și interese personale, depusă în 2020, că deține din 2018 un apartament de aproape 53 m² la un preț de peste 69 000 de lei pe care l-ar fi primit drept donație.
„Pe Plîngău l-a deranjat că mie părinții mi-au donat un apartament, dar nu-l deranjează faptul că fratele lui la fel are un apartament donat?”, a mai precizat Dorel Musteață.
Dinu Plîngău: ”Vor să mă reducă la tăcere…”
„Josnicie la superlativ”, a reacționat Dinu Plângău referindu-se la acuzațiile lui Mustață în adresa tatălui său decedat de câteva luni. Fostul deputat menționează că acuzațiile lui Musteață nu sunt altceva decât intimidare. Asta după ce a mai fost atenționat să tacă.
”Cu câteva zile în urmă, am fost atenționat că băieții de la MAI, alături de unii judecători asupra cărora planează suspiciuni de corupție, vor să mă reducă la tăcere, pe mine și pe colegii din Platforma DA, care au publicat niște documente despre corupția din sistem”, a scris Plângău pe pagina sa de socializare.
Cât privește acuzațiile în adresa tatălui său, Plângău le califică deplasate.
„Cât de josnic trebuie să fii să te legi de tatăl meu, pensionar de vreo zece ani și care a decedat acum câteva luni, doar pentru a mă intimida… Musteață, cel care va reforma justiția moldovenească, declară că tatăl meu, pensionar din 2011, care a decedat anul acesta, ar fi pierdut un dosar la CtEDO. Acest lucru denotă nu doar problemele de integritate pe care le are Musteață, ci și lipsa cunonștințelor elementare. Un inspector de la CCEC (nu polițist la Edineț, cum se impută) colectează probe despre corupție, le transmite procurorilor, iar aceștia – judecătorilor care trebuie să judece dacă sunt suficiente probe pentru ca o persoană să fie condamnată sau nu. Domnule „reformator”, la ce bun mai sunt trei instanțe – fond, apel și supremă – dacă vina pentru pierderea unui proces o plasați pe un inspector, și nu pe un judecător?”, scrie fostul deputat. a scris Dinu Plângău.
Cât îl privește pe fratele său procuror, Plângău afirmă acesta „are un apartament și un mercedes din 88, care a aparținut tatălui decedat. Eu nu am nicio tangență cu activitatea lui, la fel cum nici el nu trebuie să răspundă pentru activitatea mea politică”.
De asemenea, Plîngău a invitat presa să-l viziteze pe el sau pe familia acestuia ca să vadă cum trăiesc.
„Niciodată nu am vorbit despre familia mea, anume pentru a-i proteja de acești neoameni. Acum, calific aceste atacuri ca o formă de a mă intimida și a mă reduce la tăcere, folosind drept țintă familia mea: tatăl, mama și fratele. Mama mea lucrează inspector de rând la FISC și a fost intimidată de nenumărate ori pe timpul lui Plahotniuc pentru activitatea mea politică. Are un salariu de vreo 7000 mii lei și poate pleca oricând ca să nu mai vadă practicile și indimidările de pe vremea lui Plahotniuc. Fratele meu este procuror onest și modest la Chișinău. Pe vremea lui Harnujen, amenințat cu dosare, fiind la un pas de a pleca în avocatură. Are un apartament și un mercedes din 88, care a aparținut tatălui decedat. Eu nu am nicio tangență cu activitatea lui, la fel cum nici el nu trebuie să răspundă pentru activitatea mea politică. Vă asigur că aceste atacuri și presiuni mă fac și mai determinat să lupt împotriva corupției mari. Aceste tentative disperate de a mă intimida denotă cât de mici sunt acești oameni și cât de fricoși sunt. Vă reaminesc că acest Dorel Musteață, membru în CSM pe toată perioada statului capturat, acum va reforma justiția având protecția celor de la guvernare, un fel de impunitate chiar și față de documentele SIS care-l acuză de îmbogățire ilicită. ”, mai adaugă Plîngău.
Fostul deputat al Platformei DA spune că urmează să discute cu mai mulți reprezentanți ai ambasadelor acreditate în Republica Moldova despre „forme de presiuni din partea reprezentanților puterii judiciare.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
