Patru dimensiuni complexe – dimensiunea juridică, dimensiunea financiară internă, dimensiunea financiară externă și dimensiunea politică, combinate între ele, au realizat în R. Moldova o schemă inedită de spălări de bani, înfăptuită prin intermediul ordonanțelor judecătorești. Cel puțin asta a declarat președinele Comisiei ”Laundromat”, deputatul PPDA, Inga Grigoriu, deputat PPDA, în cadrul unui briefing de presă, susținut cu puțin timp în urmă.
Potrivit Ingăi Grigoriu, unul din aspectele particulare ale acestei operațiuni constituie modificarea cadrului normativ, care a asigurat implementarea fără impedimente a acestei tipologii. În speță, sintagma ”având efect suspensiv” a avut o mai mare putere asupra deciziilor Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor (Unitatea de Informații Financiară), entitate ce reprezintă centrul național de colectare, analiză și diseminare a datelor financiare, decât alte acțiuni ale Serviciului.
Etapa apariției sintagmei menționate, cât și impactul ei asupra acțiunilor instituției a necesitat o analiză suplimentară din partea Comisiei.
Conform reprezentanților SPCSB, un amendament din Legea nr.190/2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, a fost utilizat în mod abuziv în cadrul prezentei tipologii, în special art.14 alin. 12 cu referire la efectul suspensiv al deciziei Serviciului, mai simplu – suspendarea deciziilor de blocare a conturilor pe care veneau transferurile din Federația Rusă, în proporții deosebit de mari. Cum anume reușeau acest lucru reprezentanții companiilor din prezenta tipologie? Se prezentau în instanța de judecată și, conform acestui efect suspensiv din alin. 12 art. 14 al Legii prezentau la bancă copia recursului înregistrat la Curtea de Apel, iar instituția bancară debloca tranzacția. ”Atât de simplu”, a subliniat președintele Comisiei Laundromat.
Din audierile publice organizate de Comisie cu reprezentanții SPCSB, s-a aflat că au fost aplicate 46 de astfel de decizii de blocare a tranzacțiilor suspecte, dar fără succes, din cauza celor menționate mai sus. Astfel, Serviciul a comunicat că acest fapt a prezentat unul din cele mai mari impedimente de a stopa fluxurile financiare în proporție deosebit de mari provenite din Federația Rusă.
În continuare, în legătură cu modificările în legislație privind art. 14 alin 12, Comisia parlamentară de anchetă a purces la cercetări suplimentare și a scos la iveală un aspect deosebit. Din analiza dosarelor din a. 2011 privind modificările în Legea vizată, în sinteza amendamentelor am descoperit că însăși instituția din care făcea parte la moment SPCSB și care ar fi trebuit să combată acest fenomen, neavând drept de inițiativă legislativă, a propus sintagma „având aspect suspensiv”, ce a fost susținut de comisia parlamentară raportoare securitate națională, apărare și ordine publică, a cărei președinte era Stoianoglo Alexandr, actual Procuror General. Este vorba de CCCEC, a delarat Grigoriu.
În concluzie, motivul invocat de către SPCSB drept impediment de stopare a fluxului financiar ilicit și anume sintagma „având aspect suspensiv”, a fost creat de însăși CCCEC. În cadrul audierilor cu reprezentanții SPCSB aceștia s-au arătat surprinși de acest aspect constatat de lucrările Comisiei de anchetă.
Ulterior, Comisia a solicitat de la CNA și Direcția generală juridică a Parlamentului suport în identificarea funcționarului care urma să prezinte amendamentul în cadrul comisiei parlamentare sesizate în fond sau modalitatea prin care a fost recepționat amendamentul respectiv. De la CNA s-a aflat că toate materialele au fost nimicite, iar Direcția Juridică a prezentat o scrisoare înaintată președintelui comisiei parlamentare securitate națională, prezidată de dn Stoianoglo, cu semnătura dlui Chetraru. Deci, funcționarul care a depus amendamentul din numele instituției a fost insuși șeful instituției, dn Viorel Chetraru, susține deputatul Inga Grigoriu.
Grigoriu a accentuat faptul că în anul 2017-2018, ex-directorul adjunct al CNA (succesorul de drept al CCCEC), Cristina Țărnă, a făcut anumite declarații.
De notat că în anul 2017-2018, ex-directorul adjunct al CNA (succesorul de drept al CCCEC), Cristina Țărnă, a utilizat în comunicarea publică sintagma „dezactivarea butonului roșu la CNA”, invocând că modificarea în legea vizată a venit la inițiativa unei persoane cu interese în sectorul bancar, consiliată de Mihail Gofman (ofițer al CCCEC, director adjunct al SPCSB). De asemenea, a specificat că amendamentul în cauză a fost activ timp de câțiva ani. Sintagma „având efect suspensiv” a fost introdusă abuzuv în 2011 și a dispărut în 2014, în urma asumării de răspundere în fața Parlamentului a Guvernului condus de Iurie Leancă.
În consecință, ex-ministru al finanțelor, Veaceslav Negruța, în comunicarea sa publică din acea perioadă (2017-2018), s-a referit la ex-deputatul PD, Valeriu Guma. În urma analizei amendamentului propus de fostul parlamentar, s-a constatat că nu la el se putea referi Cristina Țărnă, deoarece art. 14 alin. 1 a rămas activ până la sfârșitul lui 2017, când a fost votată noua lege Nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la spălările de bani și finanțarea terorismului. Astfel, Cristina Țărnă se putea referi doar la alin 1 (2) din articolul vizat, care a însemnat, în opinia dumneaei, „deconectarea butonului roșu la CNA”, a adăugat Grigoriu.
Inga Grigoriu a precizat că a fost înaintată o solicitare către Veacesalv Negruța pentru a clarifica motivele prin care dânsul a constatat acest fapt. Din răspunsurile oferite de ex-ministrul finanțelor, s-a constatat că dânsul nu a deținut toate actele necesare pentru a putea ajunge la o concluzie corectă și, de fapt, ministerul finanțelor nu avea în responsabilitate acest aspect – spălările de bani.
„În momentul prezentării amendamentului vizat mai sus, CCCEC îl putea înainta doar ca propunere a Guvernului, exact cum a fost înaintat proiectul nr. 680 din 14.03.2011 în lectura I. Președintele comisiei parlamentare sesizate în fond nu avea dreptul să recepționeze amendamentul altfel, decât ca propunere înaintată de Guvern. Nu s-a constatat faptul dacă Viorel Chetraru a adus la cunoștința membrilor Guvernului despre aceste modificări, din motivul refuzului dlui de a se prezenta repetat la audierile comisiei. Nici dn Stoianoglo nu a dat răspuns demersului înaintat de Comisie pe acest subiect. În urma unei audieri în cadrul Comisiei de anchetă cu participarea ex-vicedirectorului CNA, Cristina Țarină, s-a constat că Viorel Chetraru a înaintat amendamentul președintelui comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Stoianoglo Alexadr, ca urmare a propunerii venite de la Mihail Gofman, ofițerul în cadrul CCCEC, director adjunct al SPCSB”, a spus deputatul.
Inga Grigoriu a mai precizat că modificarea alineatului vizat 12, al art. 14 din Legea 190, a fost posibilă abia în iulie 2014, după trei ani, și doar în urma asumării de răspundere a Guvernului Leancă, iar acest aspect Comisia de anchetă îl include în dimensiunea politică a raportului său.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
