Fostul magistrat Iurie Obadă, cel care a eliberat mandat de arestare de 30 de zile pe numele lui Andrei Braguţa, tânărul decedat în penitenciar în vara anului 2017, a ajuns pe ultima sută de metri în lupta sa de a reveni în funcţie. Curtea de Apel Chişinău i-a oferit încă un termen, până pe 15 februarie, ca să concretizeze pretenţiile pe care le are faţă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), transmite SafeNews.md cu referire la anticoruptie.md.
La ultima şedinţă de judecată în procesul intentat de Obadă împotriva CSM, fostul magistrat a prezentat, la solicitarea completului de judecată, dovezi că este un bun profesionist. Magistrata Ecaterina Palanciuc l-a întrebat pe Obadă cine trebuie obligat să-l repună în funcţie, CSM sau şeful statului, care a semnat decretul privind demisia sa. Instanţa i-a oferit lui Obadă încă 20 de zile pentru a reformula pretenţiile privind revenirea sa în sistem.
Amintim că CSM a luat decizia de a-l demite pe Iurie Obadă la 16 ianuarie 2018, după ce la sfârşitul lui noiembrii 2017, Colegiul disciplinar din cadrul CSM a încetat procedura disciplinară în privința judecătorului. Cererea privind legalitatea acţiunilor magistratului Iurie Obadă în ceea ce privește arestarea lui Andrei Braguță a fost depusă la Colegiul disciplinar de către procurorul general din perioada respectivă, Eduard Harunjen. Atunci, Inspecția judiciară a prezentat membrilor Colegiului un raport în care a constatat existența abaterii disciplinare.
Obadă a contestat în instanţă decizia CSM privind demisia sa. Curtea de Apel Chişinău a pus pe rol plângerea lui Obadă la 4 iulie 2019. De atunci au fost numite opt şedinţe de judecată, dintre care au fost lucrative doar două. La una din şedinţe a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, declarată inadmisibilă prin Decizia Curții Constituționale din 20 octombrie 2020.
Fostul magistrat susţine că a fost demis nejustificat şi că nu a avut o altă alternativă în cazul lui Braguţă pentru că acesta era violent şi avea un comportament inadecvat, iar în sala de judecată nu se afla nicio rudă care să aibă grijă de el. „Înţeleg că infracţiunea care îi era imputată lui Braguţă prevede o pedeapsă de până la trei ani de detenţie, pentru care nu se aplică arestul preventiv. Dar m-am gândit în primul rând la securitatea lui. Cum puteam să-l las singur în halul în care era?”, s-a justificat Obadă în faţa completului de judecată.
Andrei Braguţă a fost reținut de oamenii legii pe 15 august 2017, când a fost oprit de polițiștii de patrulare pentru că ar fi depășit limita de viteză. Una dintre versiunile prezentate de autorități ar fi fost că bărbatul s-ar fi aflat în stare de ebrietate, iar pentru că ar fi manifestat un comportament agresiv față de angajații Poliției, pe numele său a fost pornită o cauză penală. El a fost reținut pentru 72 de ore și dus în Izolatorul de detenție preventivă, iar pe 18 august, Iurie Obadă a emis un mandat de arestare pentru 30 de zile.
Tânărul ar fi fost bătut în izolator, inclusiv de angajații instituției, fapt negat de reprezentanții Inspectoratului General al Poliţiei, care spuneau că, de fapt, el a fost agresat de colegii de celulă din cauza comportamentului deviant al acestuia. Andrei Braguţă a solicitat de mai multe ori intervenția medicilor de la Urgență, care l-au diagnosticat cu tulburare psihică, schizotipală, și ar fi solicitat transferul de urgență la Spitalul Clinic de Psihiatrie, fapt care nu s-a întâmplat.
Declarațiile reprezentanților autorităților implicate nu coincideau în ceea ce privește mai multe detalii ale cazului. Mai multe organizații neguvernamentale, printre care și Centrul de Investigații Jurnalistice, au lansat un apel în care își manifestau indignarea față de neconcordanța informațiilor oferite de instituțiile de stat pe marginea cazului, fără explicații clare privind cauzele și condițiile decesului, dar și cine se face responsabil de moartea tânărului.
La aproape trei ani şi jumătate de la moartea lui Andrei Braguţă justiția nu a reușit să adopte o decizie irevocabilă, deşi au fost intentate trei dosare penale și mai multe dosare contravenționale. În aceste dosare au fost programate cel puțin 150 de ședințe, dintre care peste o sută nu au avut loc, fiind amânate de cele mai multe ori la solicitarea inculpaților și a avocaților acestora.
Există doar o sentință pronunțată de instanța de fond în primul dosar intentat în cazul morții lui Braguță, în care au fost condamnați patru deținuți și trei polițiști. Sentința a fost contestată și dosarul se află de mai mult de un an la Curtea de Apel Chișinău, iar ședințele sunt amânate de la o dată la alta.
Cel de al doilea dosar penal în cazul morții lui Braguță, în care sunt învinuiți 13 polițiști, a fost expediat în judecată la 10 ianuarie 2018, şi se află pe rol în instanța de fond, ședințele de judecată fiind amânate, la fel, din vina inculpaților.
În cel de al treilea dosar penal intentat în cazul Braguță sunt inculpați doi medici de la Penitenciarul-spital nr.16. Dosarul a fost expediat în judecată în august 2018, iar de atunci au avut loc doar 15 ședințe de judecată, magistrații ajungând abia la etapa examinării probelor acuzării.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
