Sondajele de opinie devin un instrument de orientare pe piața electorală, pentru alegătorii indeciși. Tocmai din acest considerent sondajele, comandate de actori cointeresați, deseori oferă o falsă descriere a realității, fără legitimări epistemice și asta pentru că urmăresc un interes. De această părere este doctorul în științe politice, Aurelia Peru care a realizat un studiu la solicitarea SafeNews.md. Potrivit dânsei, alegerile din 1 noiembrie vor fi un test nu doar pentru actorii politici, pentru direcția de dezvoltare a statului moldovenesc, dar și pentru școala de sociologie din Republica Moldova.
Sondajele de opinie preelectorale, care sunt comandate de actori cointeresați, deseori oferă o falsă descriere a realității, fără legitimări epistemice, pentru că urmăresc un interes, susține Aurelia Peru.
Pericolul puterii de manipulare pe care îl comportă sondajele de opinie preelectorale este o consecință directă a politizării acestui instrument sociologic. Totuși, este greu sã se facã distincția între erorile intenționate și erorile neintenționate ale sociologilor. Din acest motiv unii folosesc sondajul de opinie nu ca instrument de informare, dar de manipulare, susține Peru.
Referindu-se la impactul asupra deciziei de vot, doctorul în științe politice susține că studiile arată cã sondajele de opinie au în acest sens o probabilitate foarte redusă.
Pe de altã parte, sensul influenței prin sondaje nu este unidirecțional. Se invocă, de regulă, efectul de tip „bandwagon” în sensul favorizãrii învingãtorului și efectul de tip „underdog”, de favorizare a învinsului.
Efectele publicării sondajelor de opinie sunt însã mari sau semnificative când se au în vedere alte influențe decât schimbarea deciziei de vot, cum sunt mobilizarea susținătorilor, atragerea de fonduri, alegerea temelor de campanie, captarea atenției mass-media.
Potrivit Aureliei Peru, în această campanie prezidențială avem o inflație de sondaje, care, vizavi de unii concurenți, se contrazic.
În această campanie prezidențială avem o inflație de sondaje, care, vizavi de unii concurenți, se contrazic.
Aceste oscilații generează reducerea credibilității făță de sondajele de opinie, care sunt tratate, totuși, mai mult ca instrument persuasiv și manipulator al comunicării politice.
După cum vedem, în tabelul de mai jos, avem de-a face cu o piață a sondajelor total „necontrolabilă”.
| Concurenți | CBS AXA [1] la comanda Watch Dog /19.10.20/ | Intellect Group[2] /20.10.20/ | Barometrul Opiniei Publice[3]/ BOP /23.10.20/ | Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova / 23.10.20/ | Fondul Opiniei Publice (FOP) /26.10.20/[4] |
| 1. Usatîi Renato | 6% | 6,2% | 10,9% | 6,5 % | 9,8% |
| 2. Năstase Andrei | 1,1% | 8,9% | 1,3% | 9,4% | 4,2% |
| 3. Deleu Tudor | 0,1 % | 1,2% | 0,6% | 1,3% | 0,6% |
| 4. Dodon Igor | 17% ; | 32% | 23,2% ; turul II 32,4% | 32,5%, turul II 47,5% | 46.1% |
| 5. Sandu Maia | 13,3% | 18,6% | 19,7% ; turul II 31,4% | 18,4 % ; turul II 38,4% | 33, 3% |
| 6. Ivanov Violeta | 1,6% | 5,2% | 4,8% | 4,9% | 4,2% |
| 7. Țîcu Octavian | 1,5% | 1,9% | 1,6% | 1,6% | 1,2%„ |
| 8. Chirtoacă Dorin | 1,1% | 1,2% | 0,9% | 1,2% | 0,7% |
Din tabel, vedem că cele mai mari oscilații în sondaje se atestă în cazul candidatului Andrei Năstase, candidatul Platformei DA declarând de mai multe ori că este subiectul predilect al unei manipulări prin sondaje, susține Peru potrivit căreia după scrutinul din 1 noiembrie, realizatorii sondajelor de opinie vor trebui să-și argumenteze atât aspectele metodologice, cât și cele deontologice.
Un alt sondaj care a ajuns în atenția politologului este cel realizat de către Institutul Republican Internațional (IRI). Potrivit acestuia, cele mai mari șanse le-ar avea Maia Sandu. Aceasta ar acumula , în I tur 20%, Dodon -18 %, Usatîi -7%, Năstase -3%.
Acest sondaj a fost folosit ulterior de sraff-ul PAS, inclusiv, în ziarul electoral al partidului, având ca scop determinarea efectului „vagonului învingătorilor”, susține Peru.
Aurelia Peru declară că în contextul în care decisive sunt alegerile în turul II, o deosebită relevanță are întrebarea formulată în sondajul BOP: „Daca candidatul cu care intenționați să votați din anumite motive nu participă la alegerile pentru funcția de președinte al RM, pentru care alt candidat ați vota?
| Usatîi Renato | 9,1% |
| Năstase Andrei | 8,1% |
| Sandu Maia | 7,0% |
| Țăcu Octavian | 4,4% |
| Ivanov Violeta | 4,1% |
| Chirtoacă Dorin | 3,4% |
| Dodon Igor | 2,9% |
| Deliu Tudor | 1,9% |
Tabelul ar demonstra potențialul candidaților de a-și extinde ipotetic bazinul electoral, factor important pentru candidații cu șanse de accedere în turul doi al campaniei, concurenți fiind Renato Usatîi, Andrei Năstase și Maia Sandu.
Creșterea în sondaje a candidatului din partea „Partidului Nostru” este rezultatul orientării electoratului decepționat de prestația politicienilor spre un alt model de leadership politic. Usatîi este candidatul –„antisistem”, nonconformist, imprevizibil, incontrolabil. Acest fapt a vrut să-l scoată în evidență și în timpul provocărilor electorale din Fălești, când a reușit să-i compromită întâlnirea lui Igor Dodon cu alegătorii. Usatîi este modelul liderului populist. Model pe care il alege electoratul dezamăgit de „politicianul intelectual”, idealist, uneori, fără realizări pragmatice. Alegătorul de astăzi vrea explicații simple, răspunsuri clare, delară Peru.
Ceilalți concurenți, cu excepția Violetei Ivanov, sunt poziționați ca și concurenți anti-Dodon, susține politologul.
Acesta este „dușmanul comun”. Octavian Țâcu și Dorin Chirtoacă se identifică și prin subiectul unirii. Deși, opțiunea unionistă nu va vea o reflectare obiectivă în acest scrutin. Asta pentru că este vizat electoratul conștient (este vorba de așa- numita teorie a consistenței cognitive) , care va lua în calcul și fenomenul „votului util”. Candidații unioniștii însă sunt „jos” în toate sondajele preelectorale. Iar miza geopolitică este una mare în acest srutin, a ținut să puncteze doctorul în științe politice.
Prin urmare, alegerile din 1 noiembrie vor fi un test nu doar pentru actorii politici, pentru direcția de dezvoltare a statului moldovenesc, dar și pentru școala de sociologie din Republica Moldova, susține Peru. Iar spre final, aceasta se întreabă ”Câte case de sondaj vor „roși” după 1 noiembrie 2020?”
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
