Capitala împlineşte astăzi 584 de ani de la prima atestare, perioadă în care a cunoscut deopotrivă realizări şi insuccese, laude şi critici.
Chișinăul este legat prin căi ferate și drumuri cu toate municipiile, orașele și centrele raionale și multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia și alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Râșcani și Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului (Consiliul municipal).
De precizat că, de fapt, la 17 iulie 2020 s-au împlinit 584 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului. Potrivit datelor din cronici, denumirea de Chișinău a fost menționată pentru prima dată într-un hrisov întocmit pe 17 iulie 1436, la Vaslui. Documentul era o Carte Domnească de Întăritură, prin care, domnii Țării Moldovei, Ilie și Ștefan au dat și i-au întărit lui Oancea Logofăt pentru credincioasă slujbă, mai multe sate de pe Răut, Ichel și Bâc, dintre care făceau parte și Procopinți, Macicăuți și Cozarăuți. Prin urmare, ziua orașului ar trebui aniversată la 17 iulie, așa cum sărbătorim ziua de naștere a unei persoane sau a unui loc, conform actelor.
În anul 1994, Serafim Urecheanu când a fost numit primar de Chişinău, s-a gândit că n-ar fi rău să se revină la o sărbătoare a oraşului, iar în 1995 s-a decis ca aceasta să aibă loc în prima duminică a lunii octombrie. Întrucât momentul a coincis cu darea în exploatare, după renovare, a Catedralei Mitropolitane, „Naşterea Domnului”, pe 14 octombrie, când creştinii sărbătoresc Acoperământul Maicii Domnului, s-a decis ca Chişinăul să-şi sărbătorească Hramul la acea dată. Astfel, această sărbătoare religioasă a fost aleasă din calendarul bisericii ortodoxe de stil vechi.
În prezent, în oraşul Chişinău locuiesc peste 700 de mii de oameni.