Datele personale asociate cu aproximativ 750.000 de IDNP-uri au fost extrase în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale din Republica Moldova. Deși autoritățile dau asigurări că riscurile imediate pentru cetățeni sunt reduse, informațiile sustrase ar putea ajunge să fie folosite în scheme de escrocherie. Între timp, responsabilii recunosc că multe dintre sistemele informatice ale statului sunt învechite, iar autorii atacului rămân necunoscuți.
Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat, în cadrul emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1, că datele extrase nu le permit atacatorilor să golească direct conturile bancare sau să transfere bunurile cetățenilor. Pericolul apare însă atunci când aceste informații sunt folosite pentru a obține alte date confidențiale.
„Din ce am monitorizat noi, riscurile la moment sunt foarte mici. Riscurile directe pentru cetățeni sunt foarte mici. Desigur, dacă cetățeanul va fi contactat și va da mai multă informație, riscurile cresc exponențial”, a explicat Diaconu.
Potrivit oficialului, cea mai mare parte a informațiilor extrase reprezintă numere de identificare personală. Atacatorii au reușit însă să obțină și alte date, inclusiv informații din certificate medicale, certificate de căsătorie și documente asociate unor servicii publice.
„Cu aceste date nu poți procesa cardurile bancare. Cu aceste date nu poți transcrie mașina de pe un cetățean pe altul sau apartamentul. Deci, financiar, suntem destul de safe”, a declarat șeful Centrului Național de Management al Crizelor.
Totuși, faptul că hackerii nu pot efectua direct asemenea operațiuni nu înseamnă că informațiile sunt lipsite de valoare. Acestea pot fi utilizate pentru a construi tentative de fraudă mai credibile.
De exemplu, un escroc care cunoaște numele, IDNP-ul și anumite detalii despre familia unei persoane ar putea pretinde că este angajatul unei bănci sau al unei instituții publice. Folosind informații reale, acesta ar putea încerca să convingă victima să divulge parole, date bancare sau coduri de autentificare.
„Dacă cineva te sună și ți se adresează pe nume și familie și îți mai dă și unul sau două detalii legate din ceea ce ar trebui să cunoască, clar că ai mai multă încredere. Și atunci poți să divulgi date, ceea ce sunt deja periculoase”, a avertizat Diaconu.
Dincolo de riscurile pentru cetățeni, incidentul ridică întrebări despre capacitatea instituțiilor statului de a proteja informațiile personale pe care le administrează.
Oficialul a recunoscut că infrastructura digitală învechită reprezintă una dintre problemele de securitate.
„Vulnerabili suntem pentru că foarte multe sisteme sunt vechi. Evoluția sistemelor care caută breșe este una spectaculoasă, una care poate genera mii de verificări pe secundă”, a explicat Diaconu.
Atacurile au avut loc în perioada 19-23 octombrie. Potrivit informațiilor comunicate de autorități, extragerea neautorizată a datelor a fost oprită pe 23 octombrie, la ora 11:30. Tentativele de acces au continuat însă și ulterior.
Pentru a limita consecințele incidentului, Agenția de Guvernare Electronică a dispus verificarea a 82 de servicii digitale. Unele dintre acestea, inclusiv servicii de eliberare a licențelor și certificatelor, au fost suspendate temporar. Autoritățile susțin că funcționalitatea lor a fost restabilită integral pe 26 octombrie.
O altă întrebare vizează întârzierea comunicării publice. Deși atacurile au început pe 19 octombrie, informațiile oficiale detaliate au fost prezentate abia pe 27 octombrie. Serghei Diaconu a explicat că instituțiile responsabile au prioritizat oprirea extragerii datelor și verificarea informațiilor înainte de a le face publice.
La mai bine de o săptămână de la primele atacuri, investigația nu este finalizată. Autoritățile nu au stabilit public cine se află în spatele incidentului și nici amploarea exactă a vulnerabilităților exploatate.
Deocamdată, instituțiile statului susțin că nu au depistat modificări neautorizate în registrele publice și că informațiile despre cardurile bancare nu au fost compromise.
Cetățenii sunt îndemnați să trateze cu prudență apelurile și mesajele suspecte, în special atunci când interlocutorii pretind că reprezintă bănci, poliția sau alte instituții și solicită date confidențiale.