O propunere neașteptată a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a provocat divergențe între statele membre ale Uniunii Europene. Germania, Italia și Grecia se opun includerii conceptului de „membru asociat” pentru Canada într-o declarație comună care urmează să fie adoptată la summitul UE-Canada de la Montreal. Deși există un acord larg privind aprofundarea relațiilor cu Ottawa, mai multe capitale europene consideră că noul statut ridică probleme juridice și ar putea crea un precedent pentru alte țări.
Potrivit Euronews, care citează cinci diplomați europeni, disputa a apărut în timpul negocierilor asupra declarației comune ce urmează să fie prezentată la summitul programat pentru joi și vineri.
Ideea îi aparține Ursulei von der Leyen, care a propus în septembrie ca statul canadian să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene. Anunțul a surprins mai multe guverne europene, inclusiv Germania și Franța, întrucât conceptul nu fusese discutat în prealabil cu statele membre.
Principala problemă nu este apropierea Canadei de UE, ci lipsa unei definiții clare a statutului propus. Diplomații europeni avertizează că termenul nu există în tratatele Uniunii și că utilizarea sa într-un document oficial ar putea genera interpretări juridice diferite.
Unul dintre diplomații citați de Euronews a explicat că introducerea unei asemenea formule, fără stabilirea prealabilă a drepturilor și obligațiilor pe care le presupune, ar putea crea așteptări similare și în rândul altor state care își doresc relații mai apropiate cu Bruxelles-ul.
Tensiunile au crescut după ce un proiect al declarației comune a inclus explicit noțiunea de „aderare asociată”. Documentul prevedea consultări regulate între UE și Canada privind politicile și reglementările importante, urmând ca amploarea parteneriatului să fie definită la summitul din 2027.
Pentru a răspunde obiecțiilor, o versiune ulterioară a documentului a precizat că statutul fusese propus de Comisia Europeană. Modificarea nu a fost însă suficientă pentru Germania, Italia și Grecia, care au blocat adoptarea textului prin procedura de aprobare tacită.
Franța și alte state membre și-au exprimat, la rândul lor, rezervele față de formularea propusă.
În aceste condiții, cabinetul președintelui Consiliului European, António Costa, urmează să prezinte o nouă versiune a declarației, înaintea discuțiilor dintre ambasadorii statelor membre.
În pofida divergențelor, există susținere pentru extinderea cooperării cu Canada în domenii strategice precum apărarea, energia, comerțul, materiile prime critice și securitatea frontierelor.
Diferența de abordare ține de ordinea în care ar trebui stabilite obiectivele. Germania consideră că Uniunea Europeană trebuie să definească mai întâi conținutul concret al parteneriatului și abia ulterior să decidă cum îl va numi.
Nici premierul canadian Mark Carney nu s-a arătat preocupat de obținerea unei anumite denumiri. Întrebat despre statutul de membru asociat, acesta a pus accentul pe rezultatele concrete ale cooperării și a preferat să vorbească despre o alianță orientată spre viitor.
Discuția are implicații și dincolo de relația cu Ottawa. Un asemenea model de parteneriat ar putea deveni o opțiune pentru alte state care își doresc legături mai strânse cu Uniunea Europeană, fără a urma neapărat procedura clasică de aderare.
Conceptul de membru asociat a fost invocat anterior și de cancelarul german Friedrich Merz, însă în contextul Ucrainei, ca posibilă formulă de apropiere de UE pe parcursul procesului de aderare.
În cazul Canadei, situația este diferită, deoarece tratatele europene prevăd posibilitatea aderării pentru statele europene. Prin urmare, orice nou statut destinat unui partener din afara Europei ar necesita clarificări privind natura și limitele cooperării.
Rămâne de văzut dacă liderii europeni vor reuși să ajungă la un compromis asupra formulării declarației înaintea summitului de la Montreal.