Revolta satelor contra secțiilor pentru transnistreni: Ei votează pe bani

Satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, este unit cu o localitate din stânga Nistrului, Bâcioc, de un pod. Acest pod a fost multă vreme nefuncțional, însă acum trei ani, după o reparație capitală pe bani europeni, a început să asigure legătura dintre cele două maluri ale Nistrului.

 Acum, mișcarea pe pod se desfășoară într-o singură direcție, cea dinspre regiunea separatistă, spre malul drept, pentru că dincolo de pod se află un pichet al „grănicerilor” separatiști care nu permit intrarea în regiune a cetățenilor „netransnistreni”, argumentând că este pandemie. 

Podul va fi deschis la capacitate maximă pe 1 noiembrie, de ziua alegerilor prezidențiale, pe el vor trece zeci de autobuze cu cetățeni moldoveni din Transnistria care vor veni la Gura Bâcului să voteze pe bani. Asta s-a întâmplat și la alegerile 2016, când cetățenii moldoveni de peste Nistru au luat câte 400 de lei pentru un vot. 

Atunci, în 2016, a fost deschisă o singură secție de votare pentru transnistreni în Gura Bâcului, acum CEC-ul a hotărât deschiderea a două secții de votare, ceea ce înseamnă o capacitate maximă de 6.000 de votanți, de trei ori cât populația satului, un risc iminent pentru sănătatea publică.

În primăria satului Gura Bâcului, ne întâlnim cu primarul satului, Lilia Brehova, și cu un consilier local, Andrei Buzău. 

„Este absurd ca într-un sat cu cel mult 2.000 de locuitori să vină într-o zi 6.000 de persoane. E periculos, în această situație excepțională în sănătate”, spune Andrei Buzău, un bărbat sexagenar, care răsfoiește cu mâinile tremurânde niște acte. Consiliul local a refuzat să deschidă acele două secții de votare, conducându-se de hotărârea Comisiei Națională de Sănătate Publică din 28 septembrie, prin care a fost instituit cod roșu de infectare în raionul Anenii Noi.

„Am decis să respingem propunerea CEC-ului de a deschide pe teritoriul satului Gura Bâcului a două secții pentru cetățenii din stânga Nistrului”, spune Andrei Buzău. Consilierul își amintește de alegerile din 2016, când la o singură secție pentru transnistreni, s-au îmbulzit zeci de autocare.

„Atunci, fiecare votant din stânga Nistrului a primit câte 400 de lei. Ei s-au îmbulzit în magazinele din sat, iar vânzătorii nu mai aveau rest, pentru că toți veneau cu bancnote de 200 de lei”, spune consilierul care își amintește că votanții erau plătiți în mod deschis, la ieșirea din secția de votare. Atunci, la magazine, s-au format cozi imense, ca pe timpul sovieticilor, când lumea se îmbulzea după mărfuri deficit.

Dacă vor fi deschise secțiile de votare, satul riscă apoi să fie închis la carantină. Iar asta înseamnă că zeci de agricultori nu vor putea să meargă în oraș, ca să-și vândă marfa pe care au crescut-o cu atâta osârdie în acest an secetos.

Sătenii toți se opun deschiderii acestor secții, cu excepția a 18 persoane care au semnat o declarație prin care își dau acordul să fie observatori la alegeri. Nu e de mirare, este vorba de 1.200 de lei pentru o zi de muncă, iar președinții de secție iau câte 3.500 de lei.

La scurt timp după ce Consiliul sătesc a decis anularea acestor secții, Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat Căușeni a expediat o cerere de chemare în judecată. Cancelaria a argumentat cererea prin niște articole irelevante, însă nu a menționat nimic despre starea excepțională în republică și în raion.

Primărița, stând lângă consilier cu umerii acoperiți cu șalincă, scapă un o înjurătură în limba rusă, care seamă cu un of. Femeia are o altă poziție. Ne lămurește în limba rusă, pentru că așa se exprimă mai bine: 

„Am o părere contrară celei a Consiliului. Aceste secții vor fi deschise. Să ne uităm din altă perspectivă asupra pandemiei. Fermierii noștri, chiar cei care au votat împotriva secțiilor, toată vara au adus lucrători din Transnistria ca să le lucreze pământurile. Noi avem 120 de gospodării țărănești care duc roada la piața angro, apoi ei merg la Metro, unde e înghesuială, la Piața Centrală! Viața merge înainte”, spune Lilia Brehova. 

Primărița consideră că dacă tot este pandemie, alegerile trebuiau amânate, iar dacă o să aibă loc, atunci transnistrenii trebuie să participe, pentru că așa este democratic. Elena Brehova este conștientă că transnitrenii votează pentru bani, dar votul este un drept constituțional. Elena Brehova are și „cetățenie” transnistreană, pe care zice că a luat-o pentru a privatiza un apartament din Tighina. 

Dar ea nu poate merge în Transnisitria din cauza restricțiilor, i se încalcă un drept constituțional, spune ea. Statul moldovenesc, în schimb, trebuie să demonstreze că nu încalcă drepturile constituționale ale cetățenilor din regiunea separatistă. Asta este opinia Liliei Brehova, de cinci ani primar în Gura Bâcului, la primul mandat fiind înaintată din partea comuniștilor, iar la al doilea, din partea Platforma DA.

La târgul sărăcăcios din sat, mai multe femei vând, care la tarabă, care din traistele aranjate pe jos, legume, fructe și lactate. Întrebarea despre secțiile pentru transnistreni le-a animat de îndată pe toate, iar peste târg semipustiu s-a lăsat o vâlvă ca într-un cârd de curci. „Nuuuu, dap noi avem copchii mici. De ce nouă nu ne dau voie în partea ceea să ne ducem, iar ei au dreptul să vină încoace”, spune o femeie.

Alta adaugă ațâțată: „Pentru ce ei să ne aleagă președintele nostru, dacă nici noi nu știm pe cine să alegem!”. O femeie își amintește că acum patru ani, transnistrenilor li se dădea câte 20 de euro pentur vot. „Lasă-i să vină, că-s moldovenii noștri”, adaugă împăciutor o altă vânzătoare. De fapt, cea mai mare nemulțumire a femeilor este că „de ce ei pot să vină la noi și noi nu putem trece la ei”. „Un om s-o pornit la înmormântare și nu i-o dat voie să-și înmormâteze ruda”, adaugă o femeie. Una dintre vânzătoare conchide: „Să-și deschidă secțiile de votare la dânșii acolo!”.

Un bărbat din apropierea târgului spune că secțiile nu trebuie deschise. „Ce o făcut în patru ani Dodon, n-o făcut numic, de aceea secțiile nu trebuie deschise. Dacă era Dodon cu Europa, puteai să-l votezi”, zice bărbatul care se prezintă Ion.

Mergem spre Hagimus, raionul Căușeni, un sat ce se află în imediată apropiere de Tighina. Hagimus este o altă localitate în care CEC-ul a stabilit deschiderea a două secții de votare și în care Consiliul sătesc, susținut de data aceasta și de primar, au votat împotriva acestor secții. Pe stâlpii din sat sunt lipite anunțuri prin care sătenii sunt chemați la o adunare, pe 11 octombrie, pe subiectul secțiilor pentru transnistreni.

Pe banca unei alimentare din sat sfătuiesc doi bărbați chirchiliți. Ei sorbesc dintr-un „stoparik”, o vodcă vândută la doză de 100 de grame. Din alimentară iese o femeie și zice că chiar ea a fost membră a Consiliului care a respins decizia de a deschide secțiile. 

„Ați văzut cum ei nu ne permit să ne ducem la dânșii. Cum, ei să decidă soarta noastră, iar noi nici măcar la un medic nu putem să ne ducem în Tighina”, întreabă femeia care adaugă că fiul ei merge la dentist și pediatru în Tighina.

„Eu am fost membru de comisie la secția de votare pentru transnistreni, la alegerile parlamentare de anul trecut. Stăteau autocarele și-n deal, și aici, și-n vale. Ei singuri nouă ne spuneau – noi am venit pentru acești 400 de lei. Ei atunci au votat pentru Dodon”, spune femeia și adaugă că au fost 2.000 de alegători din stânga Nistrului într-o singură zi. Vânzătoarea de la alimentară zice că lumea va bloca intrările în sat.

Primarul satului din partea PLDM, Anatol Iepure, combatant în războiul de la Nistru, este un bărbat volitiv, coleric și hotărât să nu permită intrarea alegătorilor din Transnistria. 

„Ei vin după bani. După banii aceștia nu vin cei mai bogați oameni din Transnistria, să zicem, cei care respectă regulile de igienă. Eu am primit un document, ca nu cumva să nu-i las să intre și că noi trebuie să-i protejăm. Dar pe noi cine ne protejează? Că eu sunt cetățean al Republicii Moldova care o luptat pentru țară, nu ei care au primit pașaportul în dar”, se indignează primarul. Anatol Iepure spune că la alegerile parlamentare din februarie 2019 o parte din transnistreni nu au primit banii promiși. Atunci autobuzele au blcat drumul din sat. Primarul s-a implicat și a rugat să elibereze drumul. I s-a răspuns că „Nene, noi nu vom pleca de aici. Să ne dea banii, și plecăm!”.

Secțiile de votare urmează să fie deschise în vechea clădirea a Centrului de Sănătate. Primarul spune că CEC-ul va avea pretenții că sediul nu are condiții pentru procesul de votare, însă amenajarea secțiilor în noul sediu al Centrului de Sănătate sau în clădirea școlii ar fi o crimă față de populație.

Consiliul sătesc dn Hagimus a respins propunerea de a deschide secțiile pentru transnistreni. CEC-ul a insistat să mai fie organizată o ședință a Consliliului pîn care să anuleze prima hotărâre. În felul acesta, crede primarul, se pune presiune pe autoritățile locale, pentru ca acestea să fie responsabile de eventual focar de coronavirus. 

„Au fost două persoane de la CEC. Eu le-am arătat hotărârea Consiliului. Eu le-am zis, puteți sări peste hotărâre și să deschidă secțiile. Ei însă au insistat asupra unei ședințe a Consiliului care să anuleze decizia precedentă”, spune Anatol Iepure.

Primarul va încerca să organizeze această ședință, chiar dacă mulți dintre consilieri au spus că nu se vor prezenta.

„Ei vin după bani, iar noi ne apărăm sănătatea. O să fie vărsare de sânge. Poliția trebuie să se gândească cum să facă coridorul între noi și dânșii. Dar să nu se gândească cum să ne opreseze pe noi, dacă n-o să punem talgerul în fața celui din Transnistria”, spune Anatol Iepure.

De noi se apropie Valentin Mititelu, un veteran al războiului de pe Nistru. „Noi o să blocăm satul, o să vină băieții care au luptat, din satele din prejur, din Căușeni, o să vină și „afganejii”. Duminică, la ora 14:00, organizăm o ședință pe întreg satul și o să întrebăm lumea cum vede rezolvarea problemei. Noi, caegoric, ne ridicăm, blocăm drumul”, spune combatantul.

Îl urmăm pe Valentin Mititelu care s-a propus să ne arate câteva dintre posturile mobile ilegale instalate de separatiști la hotarul dintre Hagimus și Tighina. Mergem pe drumul central al satului, apoi o luăm spre dreapta și ajungem imediat lângă o cale ferată și o porțiune cu pod oeste care se vede Tighina. 

Observăm câteva mașini cu numere de Transnistria care trec pe sub pod dinspre Tighina spre Hagimus. Nimeni nu controlează aceste mașini la intrarea în Hagimus. Însă, niciun vehicul aparținând unui locuitor din Hagimus nu va putea trece la fel spre Tighina, pentru că la intrarea în oraș, după niște poteci bătute printre mărăcini și copaci, se află posturile mobile ale așa-zișilor grăniceri. Chiar și pe jos nu poți traversa linia de demarcație. În depărărtare, lângă calea ferată, după un bolovan pe care scrie RMN, însemnând teritoriul Transnistriei, stă o mașină roșie, în care se alfă „grănceri”. 

O tânără din Hagimus merge spre acea mașină, de unde începe o potecă spre Tighina, spunându-ne că vrea să ajungă la magazin și că este convinsă că o să treacă. Ajunsă în dreapta mașinii, cinvea o oprește și îi arată direcția înapoi. Fata se întoarce și ne confirmă – sunt bărbați în formă de grăniceri.

deschide.md

! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.