Republica Moldova ar putea intra din nou în stare de urgență, de această dată în sectoarele energetic și hidrologic. Guvernul a aprobat astăzi propunerea care urmează să fie înaintată Parlamentului. Măsura ar urma să fie aplicată la nivel național, pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie.
Autoritățile invocă mai multe riscuri, printre care dependența de importurile de energie electrică, creșterea prețurilor internaționale la gaze, situația de pe piața carburanților și deficitul de apă de pe Nistru și Prut.
Actualele stări de alertă din sectoarele energetic și hidrologic expiră pe 25 septembrie. Guvernul susține că problemele care au dus la instituirea lor nu au dispărut și că apropierea sezonului rece va pune o presiune suplimentară asupra sistemului energetic.
Una dintre principalele vulnerabilități vizează energia electrică. În această iarnă, aproximativ 59% din necesarul țării va trebui acoperit din importuri. În orele de vârf, necesarul de import este estimat la 400 până la 450 MW, în timp ce capacitatea garantată este de aproximativ 360 MW. Diferența depinde de capacități suplimentare disponibile în regiune, care nu sunt însă garantate permanent.
La gaze naturale, situația este diferită. Peste 90% din necesarul pentru sezonul rece a fost deja contractat. Guvernul precizează că, în prezent, nu există o lipsă propriu-zisă de gaze. Riscul ține de costuri, în condițiile în care prețurile internaționale au crescut, iar completarea stocurilor obligatorii necesită resurse financiare importante.
Pe piața carburanților, situația s-a îmbunătățit față de începutul lunii august. Atunci, stocurile de motorină ajungeau pentru doar 3,5 zile, iar 109 stații nu aveau produs la pompă. În ultimele zile, stocurile au crescut la aproximativ 10 zile, iar numărul stațiilor care raportează lipsuri a coborât sub șapte.
Un alt motiv invocat de autorități este deficitul hidrologic persistent de pe Nistru și Prut. Nivelurile scăzute ale apei pot afecta captările și alimentarea populației cu apă potabilă. Seceta poate influența și producția de energie hidroelectrică.
Dacă Parlamentul va accepta propunerea Guvernului, starea de urgență va permite adoptarea unor măsuri temporare pentru menținerea stocurilor și importurilor de energie și carburanți, protejarea consumatorilor și a infrastructurii critice și asigurarea continuității alimentării cu apă și energie.