Deficitul bugetar al Republicii Moldova va crește de la aproximativ 21 de miliarde la peste 23 de miliarde de lei, după rectificarea aprobată de Guvernul condus de Vasile Tofan. Diferența urmează să fie acoperită inclusiv prin împrumuturi externe și interne, în timp ce economiștii avertizează că dependența tot mai mare de finanțarea de pe piața internă, unde dobânzile sunt considerabil mai mari, ar putea pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.
Executivul a aprobat rectificarea bugetară pe 2 septembrie, iar proiectul urmează să fie examinat în prima lectură de Parlament pe 4 septembrie. Documentul prevede majorarea veniturilor cu peste 600 de milioane de lei, până la aproximativ 80,2 miliarde, în timp ce cheltuielile cresc cu peste 2,7 miliarde de lei, până la 103,3 miliarde, scrie europalibera.org.
În consecință, deficitul ajunge la peste 23 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 6% din PIB.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat deficitul drept „gestionabil”, iar premierul Vasile Tofan susține că Guvernul va menține disciplina fiscală și își propune reducerea acestuia la 3% din PIB în 2027, în conformitate cu recomandările de prudență fiscală ale Uniunii Europene.
O parte din banii suplimentari va fi utilizată pentru plățile unice promise angajaților din sectorul bugetar. Guvernul alocă în acest scop 560 de milioane de lei.
Bugetarii cu salarii lunare mai mici de 20.000 de lei urmează să primească, din octombrie, plăți unice de 2.000, 3.000 sau 4.000 de lei. Anterior, autoritățile anunțaseră majorări salariale, în special pentru profesori, începând din septembrie 2026.
Majorările salariale pentru toți bugetarii sunt însă planificate pentru 1 ianuarie 2027, odată cu intrarea în vigoare a unei noi legi a salarizării.
Rectificarea prevede și suplimentarea fondului salarial cu peste 650 de milioane de lei, iar încă un miliard de lei va fi direcționat către proiectele locale.
Transferurile către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat vor fi majorate cu 1,6 miliarde de lei, iar peste jumătate de miliard va fi alocat pentru acoperirea compensațiilor la energie.
În același timp, aproape un miliard de lei este redus din cheltuielile pentru proiectele finanțate din surse externe. Guvernul estimează venituri suplimentare din taxe vamale, TVA, accize și granturi.
Ministra Finanțelor, Victoria Belous, susține că finanțarea prin împrumuturi este necesară pentru continuarea reformelor și investițiilor.
„Nimeni nu-și dorește sau nu aplaudă un deficit bugetar, dar în contextul actual singura opțiune de a continua reformele sunt investițiile din surse de creditare”, a declarat Belous.
Potrivit ministrei, în septembrie este așteptată cea de-a doua tranșă din Planul de Creștere al Uniunii Europene, aferentă celui de-al doilea semestru al anului.
Un studiu al Centrului Expert-Grup avertizează însă că menținerea unui deficit bugetar ridicat, de 4–5% din PIB, poate afecta încrederea investitorilor și, implicit, creșterea economică.
Directorul executiv al organizației, Adrian Lupușor, consideră că o consolidare fiscală este necesară pentru readucerea deficitului în limite de 2–3% din PIB.
Economistul Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova dispune de tot mai puține posibilități de a atrage finanțare externă avantajoasă și că aproximativ 20% din cheltuielile statului nu au acoperire din venituri bugetare.
„În ultimii șapte ani, am cheltuit cu aproape 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Am ajuns în situația când ne împrumutăm ca să plătim dobânzile”, a declarat economistul.
Ioniță afirmă că Republica Moldova ar rata aproximativ 10 miliarde de lei sub formă de granturi din cauza capacității reduse de absorbție.
În același timp, structura finanțării s-a schimbat considerabil. Potrivit calculelor prezentate de economist, în 2014, granturile reprezentau 64% din sursele accesate, împrumuturile externe – 23%, iar cele interne – 13%.
În prima jumătate a anului 2026, situația ar fi aproape inversă: 76% din finanțare ar proveni din împrumuturi interne, 21% din credite externe și doar 3% din granturi.
Diferența este importantă și din perspectiva costurilor. Potrivit lui Ioniță, împrumuturile externe sunt contractate pe perioade mai lungi și la dobânzi de aproximativ 2–3% pe an, în timp ce pe piața internă Guvernul se împrumută la dobânzi de aproape 11%.
Economistul este sceptic că Executivul va reuși să reducă deficitul la 3% din PIB în 2027, așa cum și-a propus premierul.
La sfârșitul lunii iulie 2026, datoria publică a statului constituia aproximativ 143 de miliarde de lei, echivalentul a circa 37% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Aproximativ 60% din datoria de stat este față de creditori externi.
Directorul Centrului Analitic „Economica”, Marin Gospodarenco, avertizează asupra dezechilibrului dintre ritmul de creștere a veniturilor și cel al cheltuielilor. În timp ce primele sunt majorate cu aproximativ 600 de milioane de lei, cheltuielile cresc cu aproape 2,8 miliarde.
Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, datoria de stat ar putea ajunge la aproximativ 163 de miliarde de lei, sau circa 42% din PIB, iar plățile pentru deservirea împrumuturilor ar putea însuma 6,5 miliarde de lei.
Potrivit calculelor sale, deficitul de peste 23 de miliarde de lei ar echivala cu o povară financiară de aproximativ 9.500 de lei pe cap de locuitor.
Gospodarenco atrage atenția și asupra raportului dintre costurile datoriei și investițiile statului. Investițiile capitale prevăzute în buget constituie circa 2,8 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile pentru dobânzi ar fi de peste două ori mai mari.
Datele Băncii Naționale arată că Republica Moldova s-a confruntat și în trecut cu niveluri mult mai ridicate ale datoriei raportate la economie. Maximul a fost înregistrat în 1998, pe fondul crizei financiare din Rusia, când datoria de stat a ajuns la aproape 160% din PIB.