Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) acuză Guvernul și majoritatea parlamentară că implementează procesul de amalgamare voluntară a localităților fără o strategie clară, fără acoperire bugetară și prin exercitarea unor presiuni asupra autorităților publice locale.
Într-o declarație publică, formațiunea susține că reacțiile Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), declarațiile mai multor primari și informațiile apărute în spațiul public ar indica existența unor presiuni administrative și financiare exercitate asupra aleșilor locali pentru a susține procesul de amalgamare.
PLDM afirmă că reforma administrației publice locale este promovată fără un buget aprobat, fără studii de impact economic și social și fără o analiză cost-beneficiu care să demonstreze avantajele reorganizării administrativ-teritoriale. Potrivit formațiunii, Guvernul nu a prezentat o strategie națională, criterii clare de reorganizare și nici modelul administrativ-teritorial final pe care intenționează să îl implementeze.
Totodată, liberal-democrații critică explicațiile oferite de Cancelaria de Stat, pe care le consideră insuficiente pentru a justifica reforma. PLDM susține că actualul cadru legal reglementează doar procedura amalgamării voluntare și nu oferă fundamentul necesar pentru o reformă administrativ-teritorială de amploare.
Formațiunea mai afirmă că există suspiciuni potrivit cărora procesul ar putea fi utilizat în scopuri politice și electorale, invocând lipsa unor criterii transparente și acuzațiile privind presiunile asupra primarilor.
În acest context, PLDM solicită Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție și altor instituții competente să verifice acuzațiile privind eventualele presiuni exercitate asupra autorităților publice locale și să stabilească dacă procesul de amalgamare respectă principiile legalității, neutralității politice și autonomiei locale.
De asemenea, partidul cere Guvernului suspendarea acțiunilor care ar putea afecta caracterul voluntar al procesului până la clarificarea acuzațiilor, respectarea prevederilor constituționale și ale Cartei Europene a Autonomiei Locale, precum și prezentarea unei strategii naționale privind reforma administrativ-teritorială, însoțită de studii de impact, surse de finanțare și consultări publice.