Arest contravențional, muncă în folosul comunității și interdicția de a părăsi țara pentru restanțieri. Acestea sunt câteva dintre măsurile propuse într-un nou proiect de lege înregistrat în Parlament, care vizează părinții ce nu achită pensia alimentară pentru copiii lor.
Inițiativa a fost anunțată în plen de vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, în contextul Zilei Internaționale a Femeii, în prezența unui grup de mame care își cresc singure copiii.
„Astăzi, în plenul Parlamentului, se află un grup de mămici care își cresc singure copiii și care ne-au semnalat problemele cu care se confruntă. Chiar astăzi am înregistrat un proiect de lege care vine cu soluții concrete și necesare pentru a răspunde acestor dificultăți”, a spus Doina Gherman.
Potrivit deputatei, problema neachitării pensiei alimentare afectează un număr mare de copii din Republica Moldova.
„Fiecare al zecelea copil din Republica Moldova primește cu întârziere sau nu primește deloc pensia alimentară care i se cuvine de drept. De aceea, venim cu modificări care prevăd sancțiuni mai dure, pentru că o simplă amendă nu este suficientă”, a explicat Gherman.
Proiectul de lege propune sancțiuni mai ferme pentru părinții care nu își îndeplinesc obligațiile. Pe lângă arestul contravențional de până la 15 zile sau până la 60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, documentul prevede și posibilitatea aplicării unei interdicții de a părăsi țara pentru persoanele care încearcă să traverseze frontiera fără să își achite datoriile.
O altă modificare importantă vizează statutul copiilor în astfel de situații. Inițiatorii propun ca minorii să fie recunoscuți direct ca beneficiari și creditori ai pensiei alimentare.
„Cel mai important lucru este că, potrivit proiectului, copiii devin beneficiari efectivi ai acestor plăți, astfel încât banii să ajungă întotdeauna acolo unde trebuie”, a adăugat Gherman.
Inițiativa legislativă mai prevede schimbarea modului în care este stabilit programul de întrevederi dintre părinți și copii. În prezent, acest lucru este decis de autoritatea tutelară, însă proiectul propune ca această responsabilitate să revină instanței de judecată.
„Propunem ca stabilirea graficului de întrevederi să fie făcută direct de instanța de judecată, așa cum se procedează în majoritatea țărilor”, a menționat vicepreședinta Parlamentului.
Proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de modificări care vizează Codul familiei, Codul contravențional și Codul de executare. Prima rundă de consultări publice pe marginea inițiativei este programată pentru 20 martie 2026.