Paul Biya, președintele în vârstă de 92 de ani al Camerunului a anunțat că va candida pentru un al optulea mandat, susținând că dă astfel curs apelurilor „numeroase și insistente” de a rămâne în funcție, dar ciclul electoral din acest an a fost marcat și de apeluri puternice care îi cer să se retragă, transmite Reuters.
Primul a fost arhiepiscopul catolic Samuel Kleda, care a declarat la radio francez, încă din iarna trecută, că nu este „realist” ca Biya să continue să ocupe această funcție.
Apoi au urmat „dezertările” nu a unuia, ci a doi membri ai cabinetului din regiunile nordice ale Camerunului cu mulți votanți, ambii oficiali contestând deschis capacitatea lui Biya de a conduce.
Chiar și fiica de 27 de ani a președintelui, Brenda Biya, a declarat luna trecută pe TikTok că tatăl ei „a făcut prea mulți oameni să sufere” și a îndemnat camerunezii să nu-l voteze. Ulterior, ea și-a retras declarația, dar postarea continuă să circule pe scară largă printre contestatarii lui Biya.
În ciuda acestor critici, precum și a unei serie de provocări economice și de securitate, cel mai în vârstă șef de stat din lume are șanse mari de victorie când țara producătoare de cacao și petrol din Africa Centrală va merge la urne pe 12 octombrie.
Analiștii spun că el este susținut de factori care l-au ajutat deja să se mențină la putere timp de mai bine de patru decenii: un sistem de relații bine înrădăcinat, instituții electorale defectuoase, o armată loială și o opoziție divizată.
„Președintele a reușit să impună loialitate față de el și față de sistem… Foarte puțini oameni din sistemul de guvernare sunt dispuși să-și asume riscul” de a i se opune, a spus Arrey Ntui, analist senior la International Crisis Group, organizația de prevenire a conflictelor.
„Când vine vorba de președinte, nu mai există gândire independentă. Este doar o poveste cu un singur fir: președintele este acolo, poate candida din nou, atâta tot”, a adăugat el.
Biya a deținut puterea cu mână de fier de când a preluat funcția de președinte în 1982 de la fostul său mentor Ahmadou Ahidjo, pe care l-a marginalizat și l-a forțat să plece în exil.
A supraviețuit unei tentative de lovitură de stat în 1984 și unei provocări dificile în timpul primelor alegeri multipartite din Camerun, în 1992, când a obținut 40% din voturi, cu doar 3 puncte procentuale mai mult decât candidatul clasat pe locul al doilea.
În 2008, Biya a semnat un amendament constituțional care elimina limita de două mandate pentru președinție.
El a continuat să câștige cu o marjă confortabilă alegerile din 2011 și 2018, respingând plângerile adversarilor săi privind fraudarea alegerilor și intimidarea.
Cel mai mare obstacol al lui Biya de această dată ar putea fi propria sa sănătate, care a fost mult timp sursă de speculații, inclusiv anul trecut, când a dispărut din ochii publicului timp de 42 de zile.
Guvernul a respins îngrijorările legate de sănătatea sa ca fiind „pure fantezii”, deși anul trecut a interzis și discuțiile publice pe această temă.
Iar camerunezii continuă să se confrunte zilnic cu accesul deficitar la serviciile de bază, de la drumuri și apă la electricitate și gestionarea deșeurilor.
Aceste vulnerabilități ar putea fi însă compensate de capacitatea guvernului său de a controla desfășurarea alegerilor.
În iulie, o instanță a considerat neeligibilă candidatura lui Maurice Kamto, principalul rival al lui Biya, care a terminat pe locul al doilea în 2018, afirmând că partidul pe care l-a înregistrat pentru a-l reprezenta susținea deja un alt candidat.
Human Rights Watch a apreciat că această măsură „ridică îngrijorări cu privire la credibilitatea procesului electoral”.
Kamto a denunțat rezultatul alegerilor din 2018 ca fiind unul fraudulos și a fost arestat în ianuarie 2019 după ce a condus protestele pe care forțele de securitate le-au dispersat cu muniție de război
El a fost acuzat de insurecție în fața unui tribunal militar, care, potrivit avocaților săi, ar fi putut să-i aducă pedeapsa cu moartea, dar a fost eliberat în octombrie 2019.
Arestarea sau amenințarea cu arestarea au contribuit mult timp la menținerea opoziției într-o poziție de slăbiciune. Oficialii camerunezi afirmă că ei doar aplică legile țării.
Teama de probleme legale pentru exprimarea opiniilor depășește cu mult clasa politică, a declarat Raoul Sumo Tayo, cercetător senior la Institutul pentru Studii de Securitate din Pretoria.
„Când iei un taxi în Camerun, nu știi exact cine este șoferul. Oamenii se tem să vorbească”, a spus el, descriind omniprezența percepută a agenților de informații.
„Toată lumea din Camerun vrea să-și vadă copiii crescând, așa că mulți rămân tăcuți, iar acest lucru întărește regimul”, a adăugat expertul
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
