Operațiunile private ale mercenarilor ruși din Mali au provocat resentimente în rândul armatei și al guvernului militar al acestei națiuni din Africa de Vest, au provocat deficiențe de securitate și nu au obținut concesiuni miniere, potrivit unui nou raport citat de agenția Reuters.
Grupul Wagner a început să opereze în Mali după ce armata, care a preluat puterea prin două lovituri de stat succesive în 2020 și 2021, a expulzat forțele franceze și cele ale Națiunilor Unite, implicate timp de un deceniu în lupta împotriva insurgenților islamiști.
Wagner și-a anunțat retragerea din țara africană în iunie, însă Africa Corps, o forță paramilitară controlată de Kremlin, a declarat că va rămâne. Aproximativ 70–80% dintre membrii Africa Corps sunt foști mercenari Wagner, potrivit mai multor canale de Telegram folosite de mercenarii ruși, analizate de Reuters.
Organizații pentru drepturile omului, inclusiv Human Rights Watch, cu sediul la New York, au acuzat în mod repetat gruparea Wagner, care luptă alături de armata din Mali, că a comis atrocități împotriva civililor.
Soldații din Mali sunt nemulțumiți că mercenarii ruși primesc tratament preferențial
Noul raport – bazat pe interviuri cu oficiali ai armatei din Mali, ai serviciilor de informații, ai ministerelor de finanțe și al minelor și publicat miercuri de grupul de investigație The Sentry – a constatat că mercenarii Wagner au provocat probleme chiar și pentru armata și guvernul pe care fusese angajat să le sprijine.
Citate din interviurile cu soldați malieni arată că luptătorii Wagner „adesea operau în afara ierarhiei de comandă”, folosind echipamente ale armatei și chiar desfășurând operațiuni de securitate fără permisiune sau notificare prealabilă.
Aceste misiuni au dus uneori la pierderi de echipamente, vehicule sau personal. Alteori, soldații malieni au fost lăsați pe neașteptate fără echipamentele necesare pentru a lupta atunci când aveau loc atacuri ale insurgenților.
Potrivit raportului, soldații malieni resimt resentimente față de mercenarii ruși care beneficiază de „tratament preferențial”, cum ar fi evacuări medicale care altfel sunt limitate din cauza lipsei de combustibil.
La începutul acestei luni, Mali a arestat peste 30 de soldați și ofițeri militari acuzați că ar fi încercat să destabilizeze guvernul militar.
Liderul juntei militare ar fi blocat plătirea grupării Wagner cu resurse naturale
Investigatorii de la The Sentry au declarat pentru Reuters că arestările au urmat unei întâlniri între doi generali și mai mulți colonei pentru a discuta nemulțumiri, inclusiv faptul că „rușii” păreau încă să dețină comanda în bazele militare unde operau.
Investigatorii de la The Sentry sunt de părere că orice tentativă de destabilizare ar fi probabil legată, cel puțin parțial, de modul în care gruparea Wagner și Africa Corps i-au tratat pe soldații malieni.
Oficialii americani cred că ministrul apărării din Mali, Sadio Camara, ar fi fost cel care a obținut acordul pentru ca Wagner să opereze în țară. Departamentul Trezoreriei de la Washington a impus sancțiuni împotriva sa în 2023. Dar raportul publicat de The Sentry afirmă că însuși președintele Assimi Goita, liderul juntei militare, a blocat gruparea Wagner din a obține licențe de exploatare sau concesiuni miniere ca formă de plată.
În schimb, raportul a constatat că pentru Wagner și Africa Corps „nu a fost pusă pe picioare nicio afacere viabilă; relațiile cu armata… nu au făcut decât să se înrăutățească în timp; iar reputația de temut a Wagner a fost subminată de o serie de eșecuri militare”.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
