Când Alexei Miller, CEO-ul Gazprom, inaugura acum 11 ani sediul somptuos al diviziei de export din Sankt Petersburg, el prognoza un viitor prosper bazat pe vânzările de gaze către Europa. „Europa va avea nevoie tot mai mult de gazul rusesc”, declara el la acea vreme. În realitate, însă, clădirea grandioasă simbolizează acum declinul rapid al Gazprom, după ce pierderea aproape totală a pieţei europene în urma sancţiunilor impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina a slăbit compania.
În prezent, compania analizează vânzarea palatului şi a altor proprietăţi de lux pentru a compensa pierderile financiare uriaşe, potrivit Reuters, citată de news.ro.
Gazprom, afectată sever de sancţiuni şi restructurări masive
Gazprom este probabil cea mai afectată companie rusă de sancţiunile internaţionale. Deşi economia Rusiei a rezistat până acum, în mai multe industrii apar semne de slăbiciune, iar creşterea cheltuielilor militare îngrijorează Kremlinul.
Conform unor surse din interiorul companiei, numărul angajaţilor la Gazprom Export, divizia responsabilă de vânzările de gaz către Europa timp de peste 50 de ani, a scăzut dramatic la câteva zeci de persoane, de la 600 de angajaţi în urmă cu cinci ani. Cu aproape niciun client european, activitatea diviziei s-a redus la litigii comerciale cu foşti cumpărători din Uniunea Europeană.
Mai mult, 1.500 de angajaţi de la sediul central din Lakhta Center, cel mai înalt zgârie-nori din Europa, urmează să fie concediaţi. Se estimează că aceasta reprezintă 40% din personalul central al companiei, însă doar o fracţiune din forţa totală de muncă de aproape 500.000 de angajaţi a Gazprom.
Pariul pierdut pe revenirea Europei
Un director al Gazprom a recunoscut că strategia companiei a fost greşită, mizând pe faptul că Europa va reveni rapid la gazul rusesc din cauza costurilor ridicate ale energiei.
În schimb, SUA au devenit cel mai mare exportator de gaze lichefiate (LNG) către Europa, crescând livrările de trei ori din 2021 până acum. În prezent, cota Gazprom pe piaţa UE a scăzut de la 35% la doar 7%, iar Uniunea Europeană şi-a propus să elimine complet dependenţa de combustibili fosili ruseşti până în 2027.
În 2023, Gazprom a raportat pierderi nete de 7 miliarde de dolari, primele pierderi anuale din 1999, anul în care Vladimir Putin a venit la putere. În primele nouă luni din 2024, compania a înregistrat noi pierderi, iar în decembrie, acţiunile sale au scăzut la cel mai mic nivel din 2009.
Mai mult, 1.500 de angajaţi de la sediul central din Lakhta Center, cel mai înalt zgârie-nori din Europa, urmează să fie concediaţi. Se estimează că aceasta reprezintă 40% din personalul central al companiei, însă doar o fracţiune din forţa totală de muncă de aproape 500.000 de angajaţi a Gazprom.
Gazprom, un „stat în stat” aflat în declin
Gazprom a fost considerată mult timp coloana vertebrală a economiei ruse, contribuind cândva cu peste 5% la PIB-ul Rusiei. CEO-ul Alexei Miller, un apropiat al lui Putin din anii ’90, conduce compania de 24 de ani.
În ciuda scăderii veniturilor, Kremlinul a impus Gazprom o nouă misiune socială: extinderea infrastructurii de gazificare în interiorul Rusiei, la preţuri reglementate, ceea ce ar putea creşte şi mai mult presiunea financiară asupra gigantului energetic.
Cu pieţele externe închise, venituri în scădere şi restructurări masive, Gazprom se află acum într-un declin ireversibil, un contrast puternic faţă de vremurile în care era cea mai valoroasă companie rusă şi un actor dominant pe piaţa europeană a gazului.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
