Procuratura Anticorupție a anunțat pe 21 noiembrie că a pus sub sechestru bunuri în valoare de 11,7 milioane de lei. Printre acestea, o casă și un teren din Chișinău evaluate la aproape 3,5 milioane de lei. Imobilul aparține lui Vitalie Pîrlog, fost ministru al Justiției, ex-șef la Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și fost membru INTERPOL.
Deși Procuratura nu a confirmat până acum că Pîrlog ar figura în dosarul intitulat generic „INTERPOL”, RISE Moldova a aflat că fostul funcționar public are statut de bănuit, fiind cercetat pentru corupere pasivă în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale.
Acum, Pîrlog cere în judecată anularea procesului-verbal, după ce în iunie curent, la domiciliul său din Chișinău au avut loc percheziții, scrie rise.md.
DOSARUL „INTERPOL” ȘI IMPLICAREA LUI PÎRLOG
În vara acestui an, procurorii au anunțat despre un caz de corupție de amploare, în care funcționari publici din Republica Moldova ajutau infractori din diferite țări să scape de „Notificarea Roșie”, un semnal trimis de țara în care erau condamnați către celelalte țări, pentru reținerea și extrădarea acestora.
Mai exact, persoane condamnate în țări precum Franța, China, Kârgâzstan, Rusia sau Ucraina primeau ilegal statut de „solicitant de azil” în Moldova, fapt care nu permite includerea lor în baza de date a Notificărilor Roșii, respectiv putea călători nestingherit prin lume.
Între 2017 și 2022, Vitalie Pîrlog a fost șeful comisiei INTERPOL care revizuiește Notificările Roșii. Potrivit procurorilor, acesta este cercetat pentru că împreună cu un avocat, cu implicarea unei companii din Emiratele Arabe Unite, depunea cereri la INTERPOL cu informație și documente falsificate, solicitând blocarea Notificărilor Roșii pentru clienții lor, pe motiv că aceștia aveau statut de solicitant de azil în Republica Moldova.
Tot ei, împreună cu alți funcționari publici de la Chișinău, organizau acest „statut de solicitant de azil”. Fără ca străinii să fi intrat vreodată pe teritoriul Republicii Moldova, condiție obligatorie de altfel, avocatul solicita pentru aceștia azil la Inspectoratul General pentru Migrație. Astfel, prin fals în documente oficiale, la INTERPOL ajungea informația că infractorii au solicitat azil în Republica Moldova și, respectiv, instituția bloca Notificările Roșii.
Probele acumulate de oamenilor legii dezvăluie cel că puțin 26 de persoane au depus acte false la INTERPOL prin această schemă, afectând astfel investigații criminale din întreaga lume, inclusiv în Franța, Australia sau China.
Cine este Vitalie Pîrlog
E avocat de meserie. A fost ministru al Justiției în perioada guvernării comuniste. În 2012, și-a depus candidatura pentru funcția de procuror general al Republicii Moldova, dar nu este selectat de către Parlament. În noiembrie 2010 și noiembrie 2014, candidează în Parlament pe listele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, dar nu ajunge deputat. Pe o scurtă perioadă (doar trei luni) a fost șeful SIS, iar din 2017 până în 2022 a fost membru și președinte la Comisia pentru Controlul Fișierelor la INTERPOL, organ care revizuiește Notificările Roșii. Mai multe despre Pîrlog citiți AICI.
Potrivit unui articol publicat recent de The New York Times, care o citează pe șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Drăgălin, pentru ca să fie șters din Notificările Roșii, un suspect a achitat între unu și trei milioane de dolari. Sursa mai notează că Pîrlog locuiește în Dubai și a plecat din Republica Moldova cu puțin timp înainte de perchezițiile din iunie curent.
L-am identificat pe Vitalie Pîrlog într-o fotografie publicată de Consiliul pentru Securitate Cibernetică din Dubai. Pîrlog apare ca membru al Comitetului Consultativ al CyTaka World Cyber Championship, un concurs destinat programatorilor și experților în securitate cibernetică, care a avut loc în ianuarie 2023 în Dubai.
Am analizat și veniturile lui Vitalie Pîrlog. În 2015, venitul său oficial a fost 1,35 de milioane de lei. În anul 2017, când s-a angajat la INTERPOL, a încasat aproape 5,8 milioane de lei, adică peste 480 de mii de lei pe lună (echivalentul a 25 de mii de euro). Aceeași sumă a încasat-o și în următorul an.
Dacă fostul șef de la INTERPOL va fi găsit vinovat în acest dosar, potrivit legii, acesta riscă închisoare de la 7 la 15 ani cu amendă în mărime de la 8000 la 10000 unităţi convenţionale (până la 500 de mii de lei) şi privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.
PERCHEZIȚIILE ȘI NEMULȚUMIREA LUI PÎRLOG
La 4 iunie curent, la domiciliul lui Pîrlog din Chișinău au avut loc percheziții. În timpul inspecției, persoanei care avea grijă de casă i-a fost înmânată ordonanța procurorului privind efectuarea percheziției. Ulterior, Pîrlog s-a adresat în instanță, cerând ca acțiunile de percheziție să fie declarate ilegale și să fie anulat procesul-verbal emis de ofițerul de urmărire penală, în urma verificărilor care au avut loc la casa sa din Chișinău.
Într-o sesizare recentă la Curtea Constituțională, Pîrlog și avocatul său, Nicolae Posturusu, cer ridicarea excepției de neconstituționalitate asupra textului de lege care stipulează că avocații [el având licență de avocat și profesând în acest domeniu]suspectați de comiterea unor infracțiuni de corupție (reglementate de articolele 324-326 din Codul Penal), pot fi exceptați de la anumite garanții legale.
Mai exact, în solicitarea lor, cei doi susțin că textul vizat afectează prevederile privind independența profesiei de avocat și protecția acestora împotriva unor intervenții nejustificate ale statului. Pîrlog a susținut că această dispoziție vulnerabilizează poziția avocaților, făcându-i mai expuși abuzurilor organelor de urmărire penală, ceea ce contravine principiilor fundamentale de drept, inclusiv dreptului la apărare și egalității în fața legii. În cazul său, această prevedere a fost utilizată pentru justificarea percheziților la domiciliul său, pe care le consideră ilegale.
Cererea a fost depusă la începutul lunii octombrie curent, iar până prezent, Curtea Constituțională nu a adoptat încă o decizie.
L-am întrebat pe avocatul lui Vitalie Pîrlog, Nicolae Posturusu, care e poziția clientului său în dosarul pornit de procurorii anticorupție, însă până la publicarea materialului, acesta nu a răspuns la mesaj.
Vitalie Pirlog Sesizare La … by SAFE
CINE A BENEFICIAT DE SCHEMA PUSĂ PE ROATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Un document apărut în spațiul public dezvăluie numele a 24 de persoane care au beneficiat de serviciile grupului din Republica Moldova.
Identitatea unora dintre aceștia, precum Murat Usenov, fiul fostului premier al Kârgâzstanului, condamnat pentru spălare de ani, bancherul rus Andrey Shlyaknovoy, condamnat pentru că a decapitat fonduri în valoare de 130 de milioane de ruble rusești banca „Agrosoiuz” sau Serghei Osherovskyi, cetățean ucrainean și israelian, acuzat de extorcarea unui milion de dolari și legături și cu lideri criminali, a fost dezvăluită deja de presa de la noi.
Am analizat lista celor 24 și am descoperit infractori acuzați de trafic de droguri, spălări de bani, fraude bancare.
Unul dintre ei este chinezul Duan Hongtao. El este acuzat că, fiind acționar majoritar la o bancă din China, și împreună cu administrația băncii, a delapidat fonduri în valoare de 2,6 miliarde de yuani (aproximativ 358 de milioane de dolari). Aceștia au spălat 248 de milioane de dolari din fondurile clienților prin intermediul criptomonedelor, iar apoi au cheltuit banii ducând un stil de viață luxos.
Numele lui Chen Mulin, „solicitant de azil” în Moldova, apare în cel mai mare caz de spălare de bani din Singapore, care a avut loc în 2023. Banii proveneau din operațiunile ilegale de jocuri online de noroc și înșelătorie în sud-estul Asiei. Potrivit unei investigații publicate de OCCRP, Mulin, care e cetățean cipriot și cambodgian, deținea cel puțin 24 de imobile în Dubai, în valoare de peste 20 de milioane de dolari. Unele dintre ele într-un zgârie-nori de 62 de etaje, cu vedere panoramică a orașului Dubai. Acum două zile, într-o nouă publicație, OCCRP anunță că Mulin, dar și alți suspecți în cazul laundromatului din Singapore, au predat benevol activele în valoare de aproape 2,03 miliarde de dolari. Astfel, poliția din Singapore a decis să retragă Notificările Roșii și Albastre de la INTERPOL depuse împotriva acestora, în schimbul predării imediate a bunurilor lor. Mai mult, aceștia au interdicția de a intra în Singapore.
Un alt „beneficiar” este Serghei Shpak, om de afaceri rus, acuzat de fraudă în proporții destul de mari – 1,8 miliarde de ruble. Shpak a fost condamnat în Rusia în 2019. Înainte să apeleze la rețeaua din Moldova, acesta apelase la Igor Sosnovsky, fost consilier al fostului prim-ministru al Ucrainei. Sosnovsky i-a promis lui Shpak că-l va scoate de pe lista internațională de căutare, contra sumei de cinci milioane de dolari. Doar că nu i-a reușit. În 2021, a fost reținut chiar după ce a primit prima tranșă pentru rezolvarea problemei lui Shpak.
Tarik Kerbouci, în vârstă de 39 de ani, e suspect într-un caz de trafic de droguri și era căutat în Franța în legătură cu trei tone de cocaină confiscate în apropiere de Marsilia în 2020, dar fugise în străinătate. Cu ajutorul rețelei de funcționari din Moldova, și el a fost scos de pe lista Interpolului.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
