Trei administratori de insolvenţă s-au ales cu mandate de arestare pe un termen de 30 de zile. Aceştia sunt învinuiţi de pornirea fără temei a dosarelor pentru insolvenţă, rezultate cu preluarea afacerilor. Arestarea celor trei administratori de insolvenă a avut loc chiar a doua zi după ce preşedinta Maia Sandu a promulgat modificările la Legea insolvabilităţii, care vor intra în vigoare la 15 februarie 2025, scrie evz.ro.
Aceasta ar putea fi începutul sfârşitului pentru şmecherii din insolvenţă, care au distrus şi au preluat pe bani mărunţi afaceri de milioane.
Legea insolvabilităţii din 2012, care urma să ajungă un colac de salvare pentru întreprinderile ajunse în dificultate, atât creditoare, cât şi debitoare, a fost transformată de unii indivizi într-o armă împotriva businessului.
Unii jurişti susţin că la elaborarea Legii insolvabilităţii ar fi fost luate în calcul sugestiile controversatului afacerist Veaceslav Platon. Afaceristul supranumit „raiderul nr.1 din CSI” era pe atunci deputat în Parlamentul de la Chişinău. Astfel au fost lăsate mai multe porţi pentru implementarea schemelor de acaparare a afacerilor.
Trei administratori de insolvenţă trimişi după gratii
Judecătoria Bălţi a admis vineri demersurile procurorilor şi a eliberat mandate de arestare pe numele a trei administratori de insolvenţă. Ei sunt învinuiţi că au lucrat după „schemele lui Platon”. Este vorba de Irina Selevestru, Natalia Onichevici şi Natalia Gîrleanu.
Toate trei făceau parte din elita breslei. Irina Selevestru este preşedinta Centrului de instruire a administratorilor de insolvabilitate „Moldinsolv”, iar Natalia Onichevici este şi membru al Consiliului Uniunii Administratorilor Autorizaţi din Moldova.
Natalia Gîrleanu este membru al Comisiei de formare profesională a administratorilor de insolvabilitate.
Toate trei sunt învinuite de falimentarea fictivă a mai multor companii și preluarea bunurilor prin acțiuni de tip raider. Ele pledează nevinovat şi au declarat în instanţă că au acţionat în conformitate cu legea.
În timp ce instanţa examina demerurile procurorilor privind mandatele de arestare, câţiva angajaţi ai unei întreprinderi care a avut de suferit în urma schemelor celor trei administratoare de insolvenţă, au organizat un protesc pe holul Judecătoriei Bălţi.
„Lucrez de mulţi an la această întreprindere. Am un salariu bun, fapt ce-mipermite să stau cu familia. Nu să plec după câştig în străinătate. Aceste doamne s-au gândit la noi atunci când au creat atâtea probleme întreprinderii?”, a declarat un protestatar pentru EvZ.
Cum a încercat să scape de închisoare o administratoare de insolvenţă
Irina Selevestru, despre care se spune că ar fi eminenţa cenuşie a grupului celor trei administratoare, a luptat până în pânzele albe pentru a scăpa de arest.
Iniţial, administratoarea a refuzat să fie escortată în sala de judecată din motive de sănătate. La solicitarea procurorului, instanţa a dispus aducerea forţată a învinuitei. Ajunsă în sala de judecată, Irina Selevestru a cerut recuzarea completului de judecată. Solicitarea i-a fost respinsă.
Cererea administratorului de insolvenţă Selevestru privind desfăşurarea şedinţei de judecată în lipsa sa
Întrebată de jurnalişti despre învinuirile aduse, administratoarea de insolvenţă a răspuns: „I-am denunţat pe infractorii care v-au angajat”. Fără să facă referinţă cine sunt aceşti angajatori.
În pledoria sa, Selevestru a spus că nu poate fi ţinută în penitenciar pentru că este alergică la unele produse alimentare, cum ar fi la peştele şi ouăle. Totodată, Selevestru a declarat că arestarea sa va fi un precedent periculos pentru justiţia din Republica Moldova. „Nu se poate ca cineva să fie arestat pentru că a depus o cerere în instanţă”, a spus Selevestru.
Şi avocatul administratoarei a insistat asupra clientei sale, menţionând că nu există nicio probă care să confirme învinuirile aduse. „De cine vă temeţi? De cel care filmează sau de cei care au venit cu placatele?”, s-a adresat apărătorul către judecător.
Procurorul a menţionat în discursul său mai multe întreprinderi trimise nejustificat în insolvabilitate de către administratoarea Selevestru.
În ce constă schema
Mai întâi este identificat agentul economic, cu active care aduc profit. Apoi se verifică dacă acesta are rude, prieteni sau relaţii care ar putea să-i oferi protecţie. Concomitent, sunt identificaţi potenţialii beneficiari. De cele mai multe ori aceştia sunt afacerişti în căutare de chilipiruri uşoare sau interlopi care vor să-şi spele banii.
Nu lipsesc printre beneficiarii atacurilor raider funcţionari publici care înregistrează mai apoi afacerea pe persoane interpuse. Sau foşti funcţionari de rang înalt, cărora nu le mai pasă că ar putea fi verificaţi. Un exemplu este fostul şef al Inspectoratului Fiscal al Republicii Moldova, Ion Prisăcaru. Acesta a preluat o fabrică de semifabricate congelate.
Apoi se caută sau se inventează o datorie. Cât de mică. Deseori, acest rol le revine inspectorilor fiscali. Apoi pretinsul creditor se adresează în instanţă cu o cerere prealabilă privind intentarea procesului de insolvabilitate. Cu solicitarea de a numi un anumit administrator de insolvenţă. Unul care convine.
După cum se vehiculează, de cele mai multe ori judecătorul reprezintă o verigă importantă în această schemă. Cererea prealabilă este admisă, este numit administratorul de insolvenţă, iar pe bunuri şi conturile bancare sunt aplicate interdicţii. Iar administratorul de insolvabilitate, în loc să ajute întreprinderea să depăşească perioada de criză, o îndatorează şi mai mult.
De exemplu, în cazul întreprinderii Auto Internațional din Bălţi, specializată în importurile de cărbune pentru instituţiile publice din nordul Republicii Moldova, administratoarea Natalia Onichevici a pus restricţii la vamă şi la fisc.
În aceste condiţii, managerii întreprinderii umblau zile întregi rugând-o pe administratoare să le ridice interdicţiile pentru câteva ore ca să pată aduce în ţară loturile de cărbune şi să-şi onoreze obligaţiunile contractuale.
Astfel, întreprinderea este pusă pe brânci. Apoi administratorul de insolvabilitate organizează licitaţii pentru vinderea bunurilor întreprinderii sub pretextul achitării datoriilor.
De obicei, licitaţiile sunt organizate în aşa fel ca să aibă loc din a treia încercare. Pentru a scădea preţul. Atunci apare cumpărătorul „de bună credinţă” , care cumpără bunul la un preţ de nimic. Deşi preţul real acoperea toate datoriile. Chiar şi cele nejustificate.
Cum ar putea ajuta întreprinderile modificările la Legea insolvabilităţii
Modificările la Legea insolvabilităţii ar putea să-i oprească într-o măsurră oarecare pe şmecherii cu scheme în insolvenţă. În primul rând, nu se va mai putea de pornit procedura de insolvenţă pentru datorii mici.
Limita minimă a datoriilor pentru începerea procedurii de insolvabilitate va fi de 10salarii minime pe economie pentru un singur debitor. Adică de 161.000 de lei (peste 8500 de euro).
Chiar şi aşa, sunt prevăzute mai multe filtre pentru verificarea temeiniciei începerii procedurii de insolvenţă. O procedură obligatorie va fi medierea, adică încasarea datoriilor pe cale amiabilă.
Astfel, judecătorii vor da curs dosarelor de insolvenţă doar după trecerea tuturor procedurilor prealabile. Iar la cererea de intentare a procesului de insolvenţă se va anexa obligatoriu procesul verbal privind încetarea medierii.
Dosarele de insolvenţă vor putea ajunge pe masa judecătorilor doar după respectarea procedurilor prealabile și a medierii. Fiind obligatoriu ca la cererea de intentare să fie anexat și procesul-verbal privind încetarea medierii.
Autorul modificărilor la Legea insolvabilităţii este Radu Marian, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe.
Conform datelor comunicate de Serviciul Fiscal de Stat, din 1407 dosare, SFS a depus 257 de cereri introductive față de debitori ale căror creanțe aveau valoare de până la 50 de mii de lei (18%) și 132 de cereri pentru creanțe între 50-100 de mii de lei (9%). În acest sens se justifică stabilirea unui prag de 10 salarii medii pe economie, care în anul 2025 ar constitui 161 de mii de lei”, a declarat deputatul.
S-a remarcat, de asemenea, că prin instrumentul „cererea introductivă” erau create situații în care, pentru datorii mici sau neîntemeiate, oamenii de afaceri se trezeau cu administratori provizorii, conturi bancare blocate, activitate paralizată și contracte neonorate. La final, aceștia erau obligați să achite onorarii ce depășeau suma datorată.
Actualmente, Legea insolvabilității nu stabilește un prag minim al datoriilor unui debitor pentru a fi prezumat în incapacitate de plată. Astfel, creditorii de rea-credință care intenționează preluarea afacerilor sau activelor unei societăți comerciale în dificultate temporară de plată pot formula cerere introductivă privind intentarea față de debitor a procedurii de insolvabilitate, cu înlăturarea imediată a acestuia de la gestiunea afacerii și patrimoniului. Acest lucru face posibilă preluarea controlului asupra societății, chiar dacă datoria debitorului față de creditorul interesat și de rea-credință este de 1000 de lei”, a argumentat Radu Marian.
„Doar remunerarea administratorului provizoriu pentru maximum 60 de zile lucrătoare ar constitui aproximativ 52 800 de lei, acesta urmând să gestioneze o masă credală de câteva zeci de mii de lei”, a mai susținut deputatul, motivând că cheltuielile pentru companiile intrate în administrare provizorie pot fi mai mari decât datoriile”, a mai argumentat deputatul.
Reducerea termenului maxim de adoptare a hotărîrii de intentare a procesului de insolvabilitate de către instanța de judecată, de la 20 de zile la 5 zile lucrătoare, accelerînd astfel procesul decizional; Desfășurarea adunării creditorilor în regim online, ceea ce înseamnă mai multă eficiență și mai puține costuri; Simplificarea recuperării creanțelor privind contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii.
Alte noutăţi din insolvenţă
Prin modificările promovate în lectură finală, a fost redus termenul maxim de adoptare a hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate de către instanța de judecată – de la 20 de zile la 5 zile lucrătoare.
Acest lucru va fi posibil dacă, în cererea introductivă, debitorul declară că se află în stare de insolvabilitate și își exprimă intenția de a lichida sau de a restructura activitatea.
La fel, creanțele aferente contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii au trecut în același rang cu creanțele salariale ale angajaților.
Potrivit autorilor proiectului, acest lucru va avea impact pozitiv asupra bugetului asigurărilor sociale de stat pentru că va contribui la majorarea ratei de recuperare a creanțelor respective și la asigurarea drepturilor persoanelor la prestații sociale.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
