Guvernul Ungariei, a anunțat, joi, că a decis să se retragă din Curtea Penală Internațională, la scurt timp după ce liderul israelian Benjamin Netanyahu, vizat de un mandat de arestare emis de CPI, a sosit în țară pentru o vizită de stat, relatează Reuters.
Premierul ungar de dreapta, Viktor Orban, și-a invitat omologul israelian la Budapesta în noiembrie, la o zi după ce CPI a emis mandatul de arestare pe fondul acuzațiilor de crime de război în Gaza, unde Israelul și-a lansat ofensiva în urma unui atac al luptătorilor conduși de Hamas în sudul Israelului.
Israelul a respins acuzațiile, susținând că sunt motivate politic și alimentate de antisemitism. De asemenea, afirmă că CPI și-a pierdut orice legitimitate prin emiterea mandatelor de arestare împotriva unui lider ales democratic al unei țări care își exercită dreptul la autoapărare.
În calitate de membru fondator al CPI, Ungaria este, teoretic, obligată să aresteze și să predea orice persoană vizată de un mandat al curții, dar Viktor Orban a declarat clar că Ungaria nu va respecta această decizie, pe care a numit-o „obraznică, cinică și complet inacceptabilă”.
Ungaria a semnat documentul fondator al CPI în 1999 și l-a ratificat în 2001, însă legea nu a fost promulgată. Gergely Gulyás, șeful de cabinet al lui Orban, a declarat în noiembrie că, deși Ungaria a ratificat Statutul de la Roma al CPI, acesta „nu a fost niciodată inclus în legislația ungară”, ceea ce înseamnă că nicio măsură a curții nu poate fi aplicată pe teritoriul Ungariei.
Joi, Gulyás a declarat pentru agenția de stat MTI că guvernul va demara procesul de retragere mai târziu în cursul zilei.
Orban a ridicat perspectiva ieșirii Ungariei din CPI după ce președintele american Donald Trump a impus sancțiuni procurorului curții, Karim Khan, în februarie.
„Este momentul ca Ungaria să reevalueze ce face într-o organizație internațională care este supusă sancțiunilor americane”, a scris Orban pe rețeaua socială X în februarie.
Proiectul de lege privind demararea procesului de retragere, care durează un an, este probabil să fie aprobat de parlamentul Ungariei, dominat de partidul Fidesz al lui Orban.
Netanyahu s-a bucurat de sprijin puternic din partea lui Orban de-a lungul anilor, premierul ungar fiind un aliat important care, în trecut, a blocat declarații sau acțiuni critice la adresa Israelului din partea Uniunii Europene.
Judecătorii CPI au afirmat, la emiterea mandatului, că există motive rezonabile să creadă că Netanyahu și fostul său ministru al Apărării sunt responsabili penal pentru acte precum crimă, persecuție și utilizarea foametei ca armă de război, ca parte a unui „atac extins și sistematic împotriva populației civile din Gaza”.
Campania israeliană a provocat moartea a peste 50.000 de palestinieni, potrivit autorităților sanitare palestiniene, și a devastat Fâșia Gaza. Atacul condus de Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023, a ucis 1.200 de persoane și a dus la luarea a peste 250 de ostatici, conform cifrelor israeliene.
CPI a emis, de asemenea, un mandat de arestare împotriva unui lider Hamas în noiembrie. Moartea acestuia a fost confirmată după emiterea mandatului.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
