Letonia a ordonat unui număr de 841 de cetățeni ruși să părăsească țara până la data de 13 octombrie, după ce aceștia nu au reușit să demonstreze că stăpânesc limba letonă și să se supună verificărilor de securitate obligatorii. Și a trecut la fapte. Primul expulzat a fost un rus care locuia de 40 de ani în țară, dar nu a reușit să promoveze examenul privind cunoștințe de bază ale limbii letone, relatează Nexta și POLITICO.
”Primul a fost expulzat! Un rus în vârstă a fost expulzat din Letonia pentru că nu cunoștea limba. Grigori Ieremenko locuia în Letonia de 40 de ani, dar tot nu a reușit să promoveze examenul de bază de limbă letonă. Drept urmare, bărbatul a fost expulzat”, anunță Nexta.
În urma invaziei rusești pe scară largă în Ucraina, la începutul anului 2022, Letonia a modificat Legea imigrației în cursul aceluiași an și a înăsprit-o și mai mult în 2024, impunând reguli mai stricte pentru cetățenii ruși care doresc să rămână în țara baltică, amintește POLITICO.
Modificările impun cetățenilor ruși să solicite statutul de rezident pe termen lung în UE, să demonstreze cunoștințe de limba letonă la nivelul A2 și să treacă verificările de securitate și de antecedente până la 30 iunie 2025 pentru a rămâne legal în țară.
Indignat, Ieremenkon a calificat decizia de expulzare drept „fascisme pur” și a afirmat că deportările au scopul de a „expulza vorbitorii de limbă rusă”.
Aproximativ 30.000 de cetățeni ruși au fost afectați de noile reguli. În timp ce majoritatea au reușit să se conformeze, aproximativ 2.600 au părăsit voluntar Letonia.
Cu toate acestea, 841 de cetățeni ruși nu au depus documentele necesare la timp.
Acum au fost înștiințați să părăsească țara până pe 13 octombrie, a declarat Madara Puķe, șefa departamentului de relații publice al Oficiului pentru Cetățenie și Migrație din Letonia (OCMA), pentru POLITICO.
Dar se pare că există persoane care nu erau la curent cu aceste schimbări.
„Abia când nu mai primesc pensia își dau seama că ceva nu este în regulă”, a declarat Maira Roze, șefa OCMA, pentru emisiunea „De facto” a televiziunii letone. „Atunci sună. De ce nu mi se plătește pensia? Le spunem: Nu aveți permis de ședere. Ei întreabă: Unde este permisul meu de ședere? Noi le spunem: Trebuie să respectați legea”, a spus ea.
Șederea în Letonia după 13 octombrie pentru astfel de persoane devine „ilegală”, a declarat Puķe într-un răspuns scris, adăugând că accesul la serviciile sociale va fi retras. Nerespectarea persistentă fără justificare ar putea duce la deportarea forțată de către Garda de Frontieră a Statului.
Au existat măsuri mai recente de dublare a securității naționale în Letonia, pe fondul tensiunilor crescânde cu Moscova.
Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a îndemnat recent la o construcție mai rapidă a gardurilor de protecție de-a lungul granițelor țării cu Rusia și Belarus, invocând riscuri de securitate din războiul Moscovei în Ucraina.
Vizitând frontiera aproape de Zaborje în uniformă militară, Rinkevics a fost informat despre planurile pentru garduri, bariere din beton și obstacole anti-tancuri împreună cu șeful armatei Letoniei și șeful grănicerilor.
Președintele a spus că, având în vedere evenimentele din Ucraina, Letonia trebuie să fie pregătită pentru toate scenariile în anii următori.
El a remarcat că granița arată fundamental diferit față de acum doi ani, dar a susținut că mai este mult de făcut, referindu-se atât la finalizarea gardului cu senzori și camere de supraveghere, cât și la instalarea barierelor din beton și anti-tancuri.
Rinkevics a susținut, de asemenea, planurile de lărgire a benzii de frontieră de la 12 la 42 de metri.
Barierele fac parte dintr-o linie comună de apărare baltică împreună cu Estonia și Letonia, proiectată pentru a descuraja o potențială agresiune din partea Rusiei și aliniată cu planurile de apărare ale NATO pentru regiune.
Letonia plănuiește să investească aproximativ 300 de milioane de euro între 2024 și 2028 pentru a întări frontiera de 400 de kilometri.
Lucrările la cele mai vulnerabile sectoare avansează conform planului, a spus Rinkevics, dar exproprierea proprietăților și compensațiile pentru proprietarii de terenuri încă nu au fost rezolvate.
El a descris, de asemenea, securitatea frontierei ca fiind o sarcină permanentă care necesită muncă și atenție continuă atât din partea militarilor, cât și a grănicerilor.
Președintele și-a exprimat speranța că pregătirile, împreună cu prezența NATO, vor descuraja orice agresor potențial.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
