Deşi planurile preşedintelui Donald Trump privind tarifele vamale erau aşteptate să întărească dolarul american, realitatea din pieţele financiare a contrazis aşteptările: temerile legate de o recesiune iminentă au dus la scăderea indicelui dolarului, în pofida tarifelor deja aplicate. Piețele financiare înregistrează a treia zi consecutivă de scăderi masive, după declanșarea războiului comercial al lui Trump.
Indicele ICE U.S. Dollar Index, care măsoară evoluţia dolarului faţă de un coş de valute importante, a atins un vârf de 104,31 miercuri, chiar înainte de anunţarea tarifelor. După anunţ, a scăzut abrupt la 101,27 joi — o variaţie de 3% în mai puţin de 24 de ore. Chiar dacă vineri s-a înregistrat o uşoară revenire, indicele a încheiat săptămâna în scădere, dolarul fiind acum mai slab decât înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie.
”Impactul negativ al tarifelor impuse de Trump loveşte deja economia americană, ceea ce investitorii nu anticipaseră. Se aşteptau ca tarifele să fie bune pentru dolar şi proaste pentru restul lumii. Dar economia SUA nu era suficient de puternică pentru a suporta astfel de măsuri în forţă,” a declarat Chris Turner, director global de pieţe la ING.
După victoria lui Trump la 5 noiembrie, dolarul s-a apreciat semnificativ, atingând temporar un maxim de peste 110 în ianuarie. Însă de atunci, dolarul a pierdut teren pe fondul slăbirii indicatorilor economici şi al unui ton mai agresiv decât anticipat în politica comercială a noii Adminis
traţii. Valutele străine nu s-au comportat unitar în raport cu dolarul. Yenul japonez şi francul elveţian — valute considerate ”refugii sigure”, s-au apreciat semnificativ. În schimb, valute mai sensibile la ciclul economic, precum dolarul australian, au pierdut teren, în special vineri, zi considerată de analişti ca fiind una clasică de ”aversiune la risc”.
Fuga spre active sigure, precum obligaţiunile de stat americane, influenţează şi piaţa valutară: scăderea randamentelor la titlurile Trezoreriei reduce atractivitatea de a deţine dolari. De asemenea, vânzările de acţiuni americane includ frecvent investitori străini care îşi retrag capitalul în ţările de origine, ceea ce implică vânzarea de dolari.
Euro a fost o excepţie notabilă: a crescut în raport cu dolarul, în ciuda faptului că nu este văzut în mod obişnuit ca o monedă de refugiu. Potrivit lui Kriskey, optimismul privind un posibil acord de pace în Ucraina şi anunţurile de cheltuieli guvernamentale sporite din partea unor ţări europene, precum Germania, au susţinut moneda unică.
Reuters descrie piețele asiatice ca fiind un adevărat “măcel”, luni dimineața, cu un -10% pe piața din Taiwan (care a fost închisă joi și vineri), -8% la Tokyo (în deschidere) și -6% în China (Shanghai). Agenția de presă mai notează că degringolada piețelor este amplificată de o delcarație din weekend a lui Donald Trump, care a spus că “investitorii trebuie să-și primească pastilele” și că “nu vom negocia nimic cu China până nu echilibrăm balanța comercială”.
Petrolul pare a indica și el o temere majoră de recesiune a economiei globale, BRENT (țițeiul de referință în Europa) fiind cotat luni dimineață la doar 63 de dolari pe baril, cel mai mic nivel din aprilie 2021 (momentul când primele vaccinuri indicau un posibil final al recesiunii cauzate de pandemie).
Piețele futures indică faptul că și piețele europene și cele americane vor continua să scadă puternic și astăzi, iar de acum analiștii nu exclud tăieri de dobânzi al Fed (banca centrală a SUA) pentru a preveni sau atenua o intrare în recesiune.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.