După ce a închis toate publicațiile independente, a blocat și închis site-uri, a închis și torturat jurnaliști ca să elimine orice risc de a mai fi criticat, autocratul Alexandr Lukașenko își îndreaptă atenția spre ultimele vestigii ale presei independente. Poliția din Belarus a avertizat asupra unei noi rezoluții a guvernului și susține că abonații la canalele desemnate ca „extremiste” sunt ei înșiși parte a unei organizații extremiste, așa că pot fi urmăriți penal, transmite SafeNews.md cu referire la europaliberă.org.
Aceștia riscă până la șapte ani de închisoare pentru abonarea la canalele populare independente precum Nexta Live! sau Tut.by, care se numără printre cele peste 170 de canale și chat-uri desemnate „extremiste” de guvern.
Poliția susține că are dreptul să acționeze astfel împotriva abonaților în baza unei rezoluții adoptate de Consiliul de Miniștri la începutul săptămânii și care a intrat în vigoare pe 14 octombrie.
Cu toate acestea, rezoluția – care intenționează să combată „extremismul și reabilitarea nazismului” – nu menționează răspunderea penală pentru abonații Telegram, ceea ce pune sub semnul întrebării avertismentul poliției, lăsând mai degrabă impresia că poliția vrea doar să-i intimideze pe abonații posturilor independente.
Numai că, într-o țară în care încălcarea statului de drept a devenit o regulă, oamenii nu riscă să afle dacă amenințările poliției au sau nu temeiuri legale.
Nexta Live!, cel mai popular canal Telegram din Belarus, a pierdut deja peste 18.000 de abonați pe 13 octombrie, ziua în care poliția și-a publicat avertismentul, de zece ori mai mulți decât media zilnică a celor care se dezabonează din ultima săptămână, iar în ziua următoare – alți 10.000 de abonați.
Tut.by, al doilea cel mai mare canal, a pierdut aproximativ 25.000 de abonați timp de două zile, adică aproximativ 5% din abonații săi.
Canalul Telegram al Serviciului Belarus al RFE / RL nu a fost desemnat „extremist” de guvern, dar, la fel ca majoritatea canalelor conduse de mass-media independentă, a înregistrat un exod de abonați.
Rezoluția, publicată oficial pe 14 octombrie, ziua în care a intrat în vigoare, nu menționează răspunderea penală pentru abonarea la un canal considerat „extremist”.
Mai degrabă, acesta subliniază procedura privind modul în care Poliția Internă trebuie să colecteze informații și să publice o listă de persoane și organizații pe care autoritățile le consideră „extremiste”.
Chiar dacă ar fi menționat în decret, nu ar exista încă un temei legal pentru ca poliția să aresteze abonați, a declarat pentru RFE / RL avocatul belorus Serghei Zikrațki. Răspunderea penală nu poate fi introdusă prin rezoluțiile Consiliului de Miniștri sau ale Ministerului de Interne, a spus el, ci trebuie introdusă ca o modificare a Codului penal.
Mai mult, el a spus că prin Codul Penal sunt interzise „acțiunile extremiste”, or abonarea la un canal nu corespunde definiției date actelor extremiste prin legea penală. Cu toate acestea, Zikrațki a recunoscut că în Belarus lucrurile „uneori nu se fac conform legii” și că „nimeni nu poate fi sigur” că oamenii nu vor putea fi acuzați penal pentru abonament.
Declarația Poliției este cea mai recentă dintre tacticile folosite de autoritățile din Belarus împotriva opoziției care a ieșit în stradă pentru a contesta rezultatul alegerilor prezidențiale din august 2020, pe care Lukașenko pretinde că le-a câștigat în ciuda acuzațiilor de fraudare masivă a lor.
În ultimele 14 luni, autoritățile din Belarus au închis zeci de mii de protestatari, dintre care sute au fost torturați și au închis platformele media independente. Mulți lideri de opoziție au fost obligați să părăsească țara.
De astă dată, guvernul vizează canalele de pe Telegram, care rămâne una dintre puținele platforme disponibile pentru opoziție și pentru presa independentă, pentru care își pot transmite mesajele către public.
Din august, de când Lukașenko s-a reinstalat la putere, peste 170 de chat-uri și canale Telegram, inclusiv cele ale presei independente au fost catalogate ca „extremiste”.
Poliția din Belarus a spus de luni de zile că abonarea la un canal sau chat „extremist” este o infracțiune administrativă și a trecut la sancționarea unor persoane.
Potrivit centrului pentru drepturile omului Viasna, la sfârșitul lunii august, mai mult de 30 de persoane s-au confruntat cu amenzi sau cu pedepse scurte cu închisoare de la una la câteva zile pentru abonarea la canalele Telegram „extremiste”.
Represiunea s-a accentuat după schimbul de focuri dintre IT-istul Andrei Zelțar și trupele serviciului de securitate în timpul descinderii trupelor acestora la locuința sa, soldată cu uciderea unui ofițer KGB și a IT-istului căruia i-a fost atribuită uciderea ofițerului într-un context care nu a fost lămurit pe deplin.
La începutul acestei luni, poliția belarusă l-a arestat pe Ruslan Kuzmici, un lăcătuș de 38 de ani, care a participat la proteste după ce a postat un comentariu pe un canal Telegram considerat extremist. Sub o postare a unui videoclip care arată un bărbat neidentificat cu o armă, Kuzmici ar fi scris că este timpul ca cetățenii să ia armele. El este acuzat de promovarea acțiunilor extremiste pentru care riscă 6 ani de închisoare.
Rachel Denber, director adjunct al Diviziei pentru Europa și Asia Centrală a Organizației pentru Drepturile Omului, a declarat pentru RFE / RL că autoritățile din Belarus recurg frecvent la astfel de „măsuri extreme de sugrumare a libertății de informare și de exprimare”, așa încât nu ar fi surprinzător dacă ar adopta o politică de incriminare a abonamentelor Telegram.
„Doar cele mai represive guverne recurg la urmărirea penală a persoanelor pentru ceea ce citesc”, a spus Denber.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
