România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Comisia Europeană. Astfel, deficitul în termeni ESA, standardul în cadrul UE, a fost calculat, la finalul anului trecut, la 9,3%.
În zona euro, raportul deficit public/PIB a scăzut de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024, iar în UE de la 3,5% la 3,2%. În zona euro, ponderea datoriei publice în PIB a crescut ușor de la 87,3% la sfârșitul lui 2023 la 87,4% la sfârșitul lui 2024, iar în UE de la 80,8% la 81,0%.
În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). 12 state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB, a informat marți Eurostat.
La sfârșitul anului 2024, cele mai scăzute rate ale datoriei publice față de PIB au fost înregistrate în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Douăsprezece state membre au avut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai mari fiind înregistrate în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).
În 2024, cheltuielile guvernamentale în zona euro au fost echivalente cu 49,6% din PIB, iar veniturile guvernamentale cu 46,5%. Cifrele pentru UE au fost de 49,2%, respectiv 46,0%. Ratele veniturilor și cheltuielilor guvernamentale au crescut atât în zona euro , cât și în UE , comparativ cu 2023.
Anterior, Ministerul Finanțelor, condus de Tanczos Barna a anunțat un deficit de 8,65% din PIB, calculat termeni cash, folosită intern.
Surse avizate au afirmat săptămâna trecută că Guvernul României ar putea lua o serie de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar printre care şi creşterea TVA şi a altor taxe. Din luna iunie 2025, Guvernul ar fi forțat să aplice măsuri dure pentru reducerea deficitului bugetar. Executivul ar urma să pună în aplicare planuri nepopulare, sub presiunea Comisiei Europene și a realității fiscale interne.
Sunt luate în calcul două scenarii majore: fie un Guvern remaniat va introduce măsurile, fie întreaga echipă guvernamentală va fi schimbată, posibil cu extinderea coaliției prin cooptarea USR.
Printre măsurile analizate se numără:
– majorarea TVA cu cel puțin 2%;
– creșterea taxelor, în special pe muncă;
– tăieri masive de cheltuieli bugetare;
– restructurări în administrația publică, cu reduceri de personal.
Mai mult, nu este exclusă nici varianta unui acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), dacă Guvernul României nu reușește să reducă deficitul cu 2% din PIB pe cont propriu.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
