Expunerea la aerul poluat este legată de o severitate crescută a bolilor mintale, potrivit celui mai cuprinzător studiu pe acest subiect, citat de The Guardian.
Studiul, care a implicat 13.000 de persoane din Londra, a constatat că o creștere relativ mică a expunerii la dioxid de azot a dus la o creștere cu 32% a necesității tratamentului pentru boli mintale și la o creștere cu 18% a riscului de a fi internat în spital.
Cercetătorii spun că descoperirile lor se aplică, probabil, majorității orașelor din țările dezvoltate, iar reducerea poluării aerului ar putea aduce beneficii pentru milioane de oameni.
„Poluarea aerului poate fi scăzută și la scară largă, reducând expunerea populației”, a spus Joanne Newbury, de la Universitatea din Bristol, care a condus cercetarea.
„Știm că există intervenții care pot fi făcute, cum ar fi extinderea zonelor cu emisii reduse. Intervențiile pentru sănătate mintală la nivel individual sunt destul de dificile”, a adăugat ea.
Oamenii de știință au studiat frecvența internărilor în spital sau a vizitelor la medici comunitari. Ei au calculat că o reducere mică a unui singur poluant ar putea reduce severitatea bolilor mintale și ar putea economisi zeci de milioane de lire sterline pe an, cheltuite de sistemul britanic de sănătate pentru tratamente.
Nivelurile de poluare a aerului în Londra au scăzut în ultimii ani, dar nu au ajuns la un nivel de siguranță, a spus Ioannis Bakolis, de la King’s College din Londra, care a făcut parte din echipa de cercetare.
„Chiar și la niveluri scăzute de poluare a aerului putem observa acest tip de efect foarte important”, a spus el.
Alte studii recente au arătat că mici creșteri ale poluării aerului sunt legate de creșteri semnificative ale depresiei și anxietății. De asemenea, au găsit o legătură între aerul poluat și creșterea ratei sinuciderilor. Alte cercetări au descoperit că poluarea aerului determină o reducere „imensă” a inteligenței și este legată de demență. O analiză globală din 2019 a concluzionat că poluarea aerului ar putea dăuna tuturor organelor din corpul uman.
Noul studiu, publicat în British Journal of Psychiatry, a urmărit pacienții din sudul Londrei de la primul lor contact cu serviciile de sănătate mintală și a folosit estimări ale poluării aerului la casele lor.
Nivelurile medii trimestriale de dioxid de azot (NO2) în zona de studiu au variat între 18 și 96 micrograme pe metru cub. Cercetătorii au descoperit că persoanele expuse la niveluri de poluare mai mari cu 15 micrograme pe metru cub au avut un risc cu 18% mai mare de a fi internate în spital și un risc cu 32% mai mare de a avea nevoie de tratament în ambulatoriu după un an.
Cercetătorii au descoperit că legătura a fost cea mai puternică pentru NO2, care este emis în mare parte de vehiculele diesel, dar a fost semnificativă și pentru poluarea cu particule mici, care este produsă prin arderea tuturor combustibililor fosili. Nivelurile de microparticule au variat de la 9 la 25 micrograme pe metru cub, iar o expunere crescută cu 3 unități a crescut riscul internării în spital cu 11% și riscul tratamentului ambulatoriu cu 7%.
Oamenii de știință au evaluat din nou pacienții la șapte ani după primul tratament și au constatat că legătura cu poluarea aerului era încă evidentă. Constatările nu au fost explicate de o serie de posibili alți factori, ca vârsta, sexul, etnia, sărăcia sau densitatea populației, deși factori neidentificați ar putea juca în continuare un rol important.
Banca Mondială a estimat că poluarea aerului costă economia globală 5 miliarde de dolari pe an, dar această estimare include doar daunele bine-cunoscute cauzate inimii și plămânilor.
„Evaluările de costuri sunt în prezent legate doar de sănătatea fizică, dar vedem mai multe studii care demonstrează legături cu sănătatea mintală. Credem că poate fi important să le includem, deoarece ar putea înclina balanța și ar putea demonstra că investițiile în reducerea poluării aerului sunt rentabile”, a spus Newbury.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
