Europa intră într-o săptămână crucială pentru viitorul securității sale – după un summit la Londra care a oferit o mulțime de promisiuni, dar puține răspunsuri concrete, relatează Politico.
Un grup de lideri de la nivel mondial – inclusiv Vladimir Zelenski, dar nu și președintele american Donald Trump – și-au petrecut duminica la Londra, meditând asupra întrebării care poate schimba istoria, și anume dacă America se află încă în centrul alianței de apărare a Occidentului, scrie jurnal.md.
Potrivit unui diplomat european familiarizat cu discuțiile, „a existat un nou sentiment de urgență” în ceea ce privește protejarea securității colective a continentului după scenele șocante care au fost văzute vineri la Washington. Acesta se referă la atacul verbal al lui Trump la adresa lui Zelenski la Casa Albă, care i-a făcut pe liderii europeni să se întrebe dacă SUA se mai consideră un aliat. La scurt timp după uimitoarea mustrare, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a sugerat chiar că America nu mai conduce „lumea liberă” și, deși temperatura s-a răcit în weekend, îndoielile nu au dispărut.
Premierul britanic Keir Starmer, care a organizat summitul din 2 martie înainte de disputa Trump – Zelenski, a declarat că Europa „trebuie să ducă greul” atunci când vine vorba de protejarea Ucrainei față de expansionismul rusesc, de acum înainte, indicând realitatea unei prezențe americane reduse pe scena mondială.
După ce, la începutul săptămânii, s-a apropiat de președintele SUA, Starmer se consideră un fel de clăditor de punți, iar Marea Britanie, împreună cu Franța și Ucraina, urmează să elaboreze un plan de pace pe care să i-l prezinte apoi lui Trump – o schimbare semnificativă față de presupunerile anterioare, conform cărora SUA ar prelua inițiativa.
Posibilul plan include o forță de menținere a păcii condusă de Marea Britanie și Franța, pe care Starmer a numit-o „coaliția celor dispuși” – o trimitere la grupul de țări, condus de SUA, care a invadat Irakul în 2003. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că a lansat ideea unei încetări a focului timp de o lună, care s-ar aplica în aer, pe mare și pe infrastructura energetică.
Cine mai face parte din această coaliție încă nu se ştie. „Un număr” de țări au semnat pentru forţa de menținere a păcii în spatele ușilor închise la summit, a declarat Starmer, adăugând că aceasta are nevoie de sprijinul SUA pentru a funcționa. El a refuzat să spună care dintre guverne s-au angajat. El a declarat că SUA sunt încă „un aliat de încredere” şi că „suntem de acord cu președintele cu privire la necesitatea urgentă a unei păci durabile, acum trebuie să o realizăm împreună”.
Dar guvernele sunt, de asemenea, de părere că un rol sporit în viitoarea securitate a Ucrainei înseamnă o capacitate militară mai mare şi, la rândul său, finanțarea pentru a o plăti. Aceste realități vor fi probabil în centrul atenției la reuniunea de joi de la Bruxelles a celor 27 de lideri naționali ai UE. În ciuda faptului că duminică s-a aflat la conducere, Starmer şi Regatul Unit, desigur, nu vor fi de faţă.
Vorbind pentru cotidianul francez Le Figaro după summit, Macron a cerut ca țările NATO să investească mai mult în armatele lor. „În ultimii trei ani, ruşii au cheltuit 10% din PIB-ul lor pentru apărare”, a spus el. „Trebuie să pregătim ceea ce urmează, cu un obiectiv de 3 până la 3,5% din PIB”. Obiectivul actual de cheltuieli al NATO este de 2% din produsul intern brut pe an, dar multe guverne europene nici măcar nu reușesc acest lucru, spre supărarea lui Trump. Franța trece cu greu de linia de 2,1%. Pentru a impulsiona masiv bugetele europene de apărare, președintele francez a îndemnat blocul să atace programele UE centralizate „care nu sunt utilizate”.
„Trebuie să acordăm Comisiei [Europene] dreptul de a utiliza o finanțare inovatoare”, a spus el. „Asta înseamnă fie împrumuturi comune, fie Mecanismul european de stabilitate [fondul de salvare creat în urma crizei datoriilor din zona euro] … într-o primă etapă avem nevoie de 200 de miliarde de euro pentru a putea investi”.
La plecarea de la summit, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acum este momentul să „reînarmăm urgent Europa”.
Totul indică faptul că reuniunea de joi va fi un moment critic. Un anunț istoric privind bugetele de apărare este posibil, a declarat diplomatul european, vorbind sub rezerva anonimatului.
Dar acest lucru nu va fi uşor, având în vedere că unii lideri, în special premierul ungar Victor Orbán, îl susţin mai mult pe președintele rus Vladimir Putin decât orice plan de apărare a Europei de acesta.
Șeful NATO, Mark Rutte, care a participat, de asemenea, la summitul de la Londra, a declarat că unele ţări s-au angajat să „majoreze” cheltuielile pentru apărare – dar, din nou, detaliile cu privire la care dintre ele şi cu cât rămân neclare.
Baza industrială de apărare a Europei are deja o capacitate limitată, ceea ce înseamnă că creșterea cheltuielilor de apărare ar putea fi lentă în a produce rezultate reale. Dincolo de retorica sporită a liderilor europeni, lipsa de detalii este evidentă. Esențial este faptul că nu există, de asemenea, detalii cu privire la ce ar conține, de fapt, orice plan de pace sau la modul în care Starmer şi Macron vor reuşi să obțină aprobarea Casei Albe.
Un al doilea diplomat european a remarcat că Zelenski trebuie să găsească cu disperare o modalitate de a crea o relaţie cu Trump şi de a semna acordul privind mineralele dintre SUA şi Ucraina, care ar fi trebuit să fie finalizat săptămâna trecută.
Diplomatul a declarat că situaţia actuală „implică intervenţia Regatului Unit şi a Franţei pentru a conduce”, dar că „logica este, de asemenea, că acordul privind mineralele va oferi SUA o miză comercială şi interese de afaceri fizic pe teren, astfel încât oferă un anumit grad de protecție”. Şi acest lucru nu spune nimic despre modul în care Europa îl va aduce pe Putin la masă pentru a negocia viitorul lor plan de pace.
Kremlinul a exclus deja prezența unei forţe NATO de menținere a păcii în Ucraina. Având în vedere sărbătorirea publică de către aliaţii lui Putin a numeroaselor atacuri ale lui Trump la adresa lui Zelenski, președintele rus ar putea aștepta o abordare condusă de Casa Albă. După summitul de duminică, Zelenski a declarat pentru Sky News că a existat comunicare între Casa Albă şi administrația sa de la discuţia televizată de vineri, dar „nu la nivelul meu”.
De asemenea, acesta şi-a reiterat promisiunea de a demisiona în cazul în care Ucraina va primi statutul de membru al NATO. Un alt participant la summitul de duminică – şi probabil un jucător crucial la următoarea reuniune de joi – prim-ministrul polonez Donald Tusk a părut optimist în solicitarea ca Europa să nu se mai bazeze pe garanțiile de securitate ale SUA. „Cinci sute de milioane de europeni le cer celor 300 de milioane de americani să îi protejeze de 140 de milioane de ruşi”, a spus el. „Puteți conta? Contați pe voi înșivă. Începeți să contați pe voi înșivă”, a spus el.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
