Un afacerist moldovean, un ucrainean și un francez au orchestrat una dintre cele mai importante privatizări, cu iz de tutun, făcute pe ultima sută de metri de fosta guvernare democrată.
Cei trei se știu de ani buni. „Ne-am cunoscut cu Victor în Kiev, la nişte prieteni, acum nouă ani. Cu Frank am botezat, acum 13 ani, copilul unui prieten comun”, recunoaște moldoveanul.
Acum un an, tot ei au preluat și controlul asupra companiei care deține în concesiune rețeaua de gări auto din țară, iar doi dintre ei – moldoveanul și ucraineanul – au mai preluat duty-free-urile lui Șor, dar și alte afaceri ale familiei fostului primar de Orhei.
PREGĂTIREA
Tutun-CTC SA a fost şi mai este cel mai mare producător de ţigări din Republica Moldova, iar până la începutul anului 2019, 90,8% din acţiuni au aparţinut statului.
Încercări de a ceda pachetul majoritar au fost făcute și anterior. Încă în noiembrie 2000, deputații au adoptat un Proiect individual de privatizare prin concurs investițional a Tutun–CTC, doar că atunci întreprinderea așa și nu a mai ajuns să fie scoasă la privatizare. Detalii, AICI
În iunie 2008, guvernarea comunistă a inclus pachetul statului în Tutun-CTC într-o nouă listă a bunurilor supuse privatizării şi, deja în decembrie 2008, cele 90,8% din acţiuni au fost expuse la Bursa de Valori, la un preţ de 304,57 milioane de lei (circa 29 milioane de dolari la cursul de schimb din acele zile). Însă licitaţia „cu strigare” s-a lăsat fără doritori de a cumpăra acţiunile. Detalii, AICI
Vor trece alţi opt ani până când pachetul de acţiuni de la Tutun-CTC să fie scos iarăşi la privatizare. Se întâmpla în primăvara anului 2016, preţul cerut de stat fiind de 340,2 milioane de lei (mai puțin de 20 de milioane de dolari). Ulterior au mai urmat alte şase licitaţii, fără ca cineva să depună o ofertă, timp în care preţul acţiunilor a scăzut treptat, astfel încât, la ultima licitaţie, din decembrie 2018, statul să ceară doar 165,8 de milioane de lei (circa 9 milioane de dolari) pentru pachetul de 90,8% din Tutun-CTC. Adică de două ori şi ceva mai puţin față de prețul anunțat inițial.
Scăderea preţului a fost practic şi o consecinţă a reducerii abrupte a cifrei de afaceri a Tutun-CTC – de la nivelul maxim de 554,6 milioane lei în 2011, la doar 88,2 milioane lei în 2018, iar a profitului – de la 76,9 milioane lei în 2011, la mai puţin de un milion de lei în 2018.
Rezultatele unui audit, publicat la finele anului trecut de Curtea de Conturi, constată că unul dintre factorii care au dus la scăderea venitului şi profitului Tutun-CTC „au fost politicile bugetar-fiscale din ultimii ani privind majorarea cotelor accizelor, precum și acordarea facilităților fiscale unor agenți economici importatori”.
BALDOVICI – PROPUNE, FILIP – ACCEPTĂ
Organizarea ultimei licitații, în urma căreia a și fost vândut pachetul statului din Tutun-CTC, a demarat în octombrie 2018, la câteva luni de la numirea lui Vladimir Baldovici în fotoliul de director general al Agenției Proprietății Publice (APP). Atunci Baldovici l-a informat pe premierul democrat Pavel Filip despre intenția de a organiza, până la sfârșitul anului, o nouă rundă de privatizare, care prevedea inclusiv scoaterea în vânzare a pachetului de acțiuni deținute de stat în Tutun-CTC. Prețul – 165,8 milioane de lei, adică de două ori mai mic, după cum aveau să constate ulterior auditorii Curții de Conturi.
Continuarea o găsiți pe RISE.MD
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
