Situată între Ucraina şi România, stat membru al UE, Moldova a oscilat zeci de ani între Occident şi Kremlin, iar votul prezidenţial din 20 octombrie şi referendumul aferent privind relaţiile mai strânse cu UE ar putea fi esenţiale pentru a decide în ce direcţie va merge. În acest moment, cei care doresc să îmbrăţişeze Europa par să fie în avantaj, dar se confruntă cu un efort concertat şi tot mai intens susţinut de Kremlin de a împinge lucrurile în direcţia opusă, scrie Reuters.
În timp ce campania pentru alegerile prezidenţiale din Moldova şi referendumul pe tema relaţiilor cu Uniunea Europeană intră în linie drreaptă, stropi violenţi de vopsea roşie şi galbenă au apărut pe clădirile guvernamentale din capitala Chişinău. Acest lucru a coincis cu o serie de documente falsificate care pretind că ar fi fost emise de guvern şi de UE şi care au început să se răspândească pe reţelele sociale locale.
Între timp, televiziunile oficiale din regiunea transnistreană separatistă a Moldovei, rusofonă şi susţinută de Kremlin, au difuzat imagini cu noi antrenamente militare, în timp ce o organizaţie a rusofonilor din Moldova i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să „protejeze” etnicii ruşi din această regiune „prin toate mijloacele disponibile”.
Moldova este substanţial mai mică decât Ucraina – populaţia sa se ridică la aproximativ 2,5 milioane de locuitori – iar mişcările lui Putin de a câştiga influenţă în această ţară nu par să se desfăşoare cu bombe, tancuri şi drone, ci prin mijloace convenţionale şi sociale, precum şi prin susţinerea actorilor politici locali pro-ruşi.
Cu toate acestea, astfel de tactici au fost utilizate de Kremlin şi în Ucraina timp de mai mulţi ani. Agenda generală a Moscovei în ambele ţări, precum şi în Georgia din apropiere, rămâne, în linii mari, aceeaşi: utilizarea oricăror mijloace pe care le are la dispoziţie pentru a le menţine în sfera de influenţă a Rusiei şi pentru a le împiedica să se întoarcă definitiv spre Europa de Vest şi Statele Unite. Acest lucru face ca cele două voturi din Moldova din această lună să fie deosebit de importante.
OGLINDA GEORGIANĂ
Georgia, al cărei partid de guvernământ, Visul Georgian, a adoptat o poziţie din ce în ce mai pro-Moscova în ultimii ani, va merge, de asemenea, la urne în cadrul alegerilor parlamentare din 26 octombrie.
Având în vedere că războiul din Ucraina este în prezent în impas, rezultatele acestor scrutine din Georgia şi Moldova vor trimite un semnal puternic cu privire la faptul dacă Kremlinul îşi consolidează sau îşi pierde controlul asupra străinătăţii sale apropiate – şi la cât de rezistente sunt cu adevărat democraţiile susţinute de SUA şi de Occident, notează Reuters.
Conflictul din Ucraina a influenţat deja voturile din Georgia şi Ucraina. Recentele videoclipuri electorale ale Visului Georgian, partidul de guvernământ de la Tbilisi, au prezentat scene de distrugere din timpul acelui război, un avertisment nu chiar subtil că ţara – care, la fel ca Ucraina şi Moldova, făcea parte din vechea Uniune Sovietică dominată de Rusia – s-ar putea confrunta cu pericole similare dacă se întoarce spre Occident.
Mii de georgieni au ieşit în stradă pentru a cere exact acest lucru, în special după ce guvernul de la Tbilisi a adoptat o lege menită să limiteze sprijinul occidental pentru ONG-urile şi mass-media locale.
Unii dintre cei care protestează spun că doresc o nouă „revoluţie colorată” – termenul folosit pentru mişcările pro-democraţie din statele post-sovietice – pentru a înlătura Visul Georgian şi a aduce la putere partide pro-occidentale, ceea ce Moscova va dori cu disperare să evite.
DEZINFORMARE ŞI STIMULENTE ÎN BANI
Mesajele din Moldova au fost puţin mai subtile, însă canalele pro-ruse au sugerat în mod repetat că, dacă preşedinta pro-occidentală Maia Sandu este realeasă, Moldova va fi atrasă în luptele din Ucraina.
Moldova suferă deja de o criză energetică din cauza loviturilor militare ruseşti asupra infrastructurii ucrainene de care depinde în prezent şi Moldova.
Alte zvonuri răspândite online au inclus faptul că avioane ucrainene F-16 ar putea fi în curând găzduite de aerodromurile moldoveneşti, precum şi faptul că legăturile mai strânse cu UE ar aduce „educaţie sexuală” universitară obligatorie.
Între timp, oligarhul fugar Ilan Şor, descris cândva drept „omul Moscovei în Moldova” şi care trăieşte acum în Rusia după ce a fugit din arestul la domiciliu, a apelat la aplicaţia de mesagerie Telegram, oferind alegătorilor moldoveni echivalentul a 29 de dolari dacă votează împotriva modificării Constituţiei în sensul consfinţirii unor legături mai strânse cu UE.
Sondajele de opinie sugerează că 55-65% dintre alegătorii moldoveni vor susţine propunerea de apropiere de UE, faţă de 24-35% care se opun – deşi incertitudinile cu privire la numărul real de alegători moldoveni aduc un element de imprevizibilitate.
Al doilea tur al votului prezidenţial ar putea, de asemenea, să producă surprize, potrivit analizei Reuters. Sondajele arată că Sandu obţine aproximativ un sfert din voturile din primul tur, restul fiind împărţit între alţi 10 candidaţi. Dar ea trebuie să se confrunte apoi cu un singur candidat, cel mai probabil fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care este susţinut de partide pro-ruse, inclusiv cele legate de Şor.
! Acest articol este proprietatea SafeNews.md și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limită maximă de 1000 de semne. În mod OBLIGATORIU cu indicarea în TITLU a sursei citate, iar în text cu LINK ACTIV către pagina acestui articol. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui ACORD prealabil întocmit cu redacția portalului.
